Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
13:39 26 11 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală „Moravurile curioase ale locuitorilor Tulcei te face să crezi că trăeşti pe altă lume”

ro

08 Oct, 2020 00:00 2460 Marime text

O imagine a județului din nordul Dobrogei, la sfârșit de secol XIX, este oferită în articolul intitulat „O privire generală asupra județului Tulcea”, publicat în ziarul „Istrul”, I, nr. 6, din 29 ianuarie 1898, pe care îl regăsim indexat în volumul istoricului Stoica Lascu, „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“.



Tabloul zugrăvește un ținut cu potențial interesant, dar cu aspect încă oriental, cu o populație majoritar rurală, „sobră şi escesiv de economă”, cu „moravuri curioase”.

Punând în lumină aspectele pozitive, dar și neajunsurile privitoare la evoluția județului, la două decenii de la revenirea Dobrogei sub administrație românească, autorul oferă și câteva alternative posibile, care ar putea duce la dezvoltarea în zonă a comerțului, industrie sau pisciculturii.
 

„Judeţul Tulcea, un judeţ dintre cele mai mari din ţară, îndoit ca judeţele cele mari şi de trei ori mai mare ca alte judeţe, se compune în mare parte dintr'un teren accidentat, cu o curioasă formaţiune de dealuri şi munţi fără talveguri şi fără pîraie, afară de pîrăul Teliţa şi alte vre'o două mici pîrae. Acoperit în parte cu masive de păduri ce acoperă dealurile cele multe, iar restul cu terenuri arabile pe nişte frumoase ondulaţiuni ce amintesc muşcelele noastre de la munte, aşa de pildă drumul de la Başkioi la Ciucurova aminteşte în tocmai frumoasele muşcele din împrejurimile Câmpu-lungului. Vin dupe aceia bălţile dintre gurile Dunărei, unde nu se văd de cât stuhării şi câteva pescării înstalate pe braţele Dunărei în punctele unde comunică cu bălţile; apoi lacul Razelm; o imensă lagună de 74.000 hectare şi în fine marea care udă toată partea de Nord Est a judeţului.

Acest judeţ se prezintă admirabil din multe puncte de vedere, mai cu seamă din punctul de vedere al bunului trai al locuitorilor rurali. Agricultura este singura ocupaţiune a sătenilor din judeţ şi pescăria a populaţiei din bălţi, osebit de vestitele podgorii de la Sarica, Babadag, Jurilofca şi SarichioI. Populaţia este compusă dintr'o diversitate de naţionalităţi, ce compun sate separate, şi anume români, turci, tatari, nemţi, bulgari, ruşi, lipoveni, grecomani, şi din toate aceste populaţii agricole numai românii prepară maI bine terenul.
Dar aci se rezumă totul, cultura de cereale şi esportul lor prin portul Tulcea. Se espedueşte materia primă, produsele agricole şi se importă toate substanţele fabricate din aceste produse. Singura industrie locală, sunt morile de vînt pentru măcinatul grînelor necesare hrănei populaţiilor rurale.

Satele din judeţ sunt sate frumoase cu case mari, comode, construite din cherpici, - cărămidă nearsă, - şosele bune leagă majoritatea satelor cu oraşele. Locuitorii mai toţi sunt chiaburi, au barii fiind-că li s'a dat pămentul cu profuziune, singure satele româneşti se prezintă mai reu, tocmai din cauza restricţiilor ce s'a făcut cu împroprietăririle românilor, cărora nu li s'a dat pămenturi de cât cu mare economie, unora nici chiar întinderea prevezută de lege, cum de esemplu la Zibil.

Oraşele din judeţul Tulcea, de şi oraşe mari, se prezintă însă cu un aspect cu totul oriental. În oraşe nu se vede nici un coş de fabrică, nici cel puţin o fabrică de transformat grânele în făină, sau o fabrică de spirt. Stradele principale ale oraşelor au pavele, însă vechi şi neîntreţinute, construcţiuni vechi turceşti, iar stradele laterale toate strîmte şi nepavate. Singurele construcţii mai moderne sunt: în Tulcea de pildă cazârmile, palatul administrativ şi al Comisiunei Dunărene; în Babadag Spitalul şi primăria, în Isaccea depozitul de tutun, Măcinul ca şi Babadagul, iar Mahmudia şi Chilia nişte sate mari şi nepavate de loc.

Sulina este cel mai principal oraş al judeţului, fiind port la mare, prin care trec toate vasele ce încarcă productele din ţară ca să le esporte; Sulina este un oraş lung de două chilometre, situat de a dreapta braţului de Dunăre ce poartă numele de canalul Sulinei, şi la gura acestui canal unde se varsă în mare. Este compus din doue strade longitudinale cu construcţiuni în mare parte de scânduri. Strada principală este pe cheiu, avend un frumos tortuar de asfalt construit de Comisiunea Dunăreană, ale cărei palaturi frumoase se ridică majestos înconjurate de splendide grădini, un far puternic aşezat deasupra spitalului comisiunei, aruncă lumina la 24 mile în mare. Două cheiuri de piatră se întind departe în mare avend în capetele lor câte un far. Se mai remarcă spitalul construit de Comisiunea Dunăreană lângă carantina pe malul mărei, şi pe braţul stâng şantierele, şi locuinţele lucrătorilor comisiunei.
Oraşul este construit pe nisip şi înconjurat de bălţi şi stuhării; acum se lucrează la apărarea sa de inundaţii.

Principalii locuitori ai Sulinei care este porto-franc sunt comercianţi, armatori şi agenţii diferitelor vase de comerţ, iar restul pescari.

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF    

 

Oraşul Tulcea deşi are o populaţiune de peste 20.000 locuitori, dar din cauza populaţii mărginaşe în mare parte compusă din muncitori şi locuitori rurali, iar restul populaţie sobră şi escesiv de economă, se prezintă foarte monoton; îndată ce se înserează mai nimeni nu ese din casă. Vara merge lumea seara să asculte muzica militară în părcuşorul din faţa palatului administrativ, iar când trece pe aci câte o trupă de artişti, dacă nu intervin autorităţile să vândă biletele de intrare, teatrul remâne gol.

Moravurile curioase ale locuitorilor Tulcei te face să crezi că trăeşti pe altă lume; oraş oriental, locuitorii sei au păstrat tot meşteşugul intrigilor bizantine, şi continuă impulzaţi de căţi-va agenţi duşmani ai neamului român să defaime şi să calomnieze din sistemă ori ce acţiune românească. Principalul comerţ al Tulcei este al cumperărei şi vănzărei grănelor, al pescăriilor, şi pe urmă al celor ce furnizează manufacturele şi colonialele atât în oraş cât şi în judeţ.

Aceasta este situaţia de azi a judeţului, situaţie ce lasă foarte mult de dorit, fiind că dacă s'ar fi lucrat de la început româneşte, şi s'ar fi dat puţină atenţie acestui judeţ, dacă s'ar fi luat iniţiativa să se înfiinţeze oare-cari industrii, comerţul ar fi luat o deosebită desvoltare. Credem că ar fi timpul să se dea deocamdată pescăriilor şi industriilor ei derivate desvoltarea ce merită. Numerul pescarilor este foarte mic în raport cu întinsele bălţi şi dacă este vorba de pescuit în mare, el nicI nu esistă. Comercianţii pescari mai toţi sunt săraci, cherhanalele şi instalaţiunile lor sunt cu totul primitive şi orientale; nici o asociaţiune nu s'a putut forma spre a le înlesni capitalul şi creditul, din această cauză şi produsul bănesc al pescarilor este mic. În primul rînd trebue mărit numerul pescarilor, dar cum românii nu vor să se aplice la această ramură de activitate principală aci, fiind-că nu sunt obicinuiţi cu ea, noi propunem înfiinţarea unei şcoli de pescărie, în care să se primească copii de la versta de 16 sau 17 ani, cărora să li se depoziteze câştigul ce ar rezulta dupe ce s'ar deduce întreţinerea lor, spre a'şi forma un fond cu care să'şI procure maI târziu uneltele de pescărie şi să'şi construiască locuinţele. Aceşti tineri vor forma contingentele de marinarI, şi dupe eliberare vor continua pescărie. Credem că această şcoală în care se va învăţa meseria pescuitului, a navigaţiei piscicole şi a industriilor pescăreşti este de o absoltă necesitate şi că va da rezultate frumoase. Dar pentru aceasta trebue lucrat cu tragere de inimă şi cu energie; lucrul n'ar fi greu de loc şi nici nu ar costa de cât foarte puţin cu prime instalaţii şi cumperări de unelte; ast-fel se va putea cu timpul popula litoralul mărei şi forma o populaţie bogată de pescari români.

În ce privesc cele-alte ramuri de producţie remâne iniţiativei private ca să înfiinţeze industrii şi să le desvolte. În vastele întinderi din baltă unde se pot hrăni peste jumătate milion de vite mari s'ar fi putut de mult instala cu succes o industrie de lăptării. S'ar fi putut cultiva în judeţ în cantităţi mai mari inul pentru instalarea unei ţesetorii. Cultura vermilor de mătase ar fi îndeletnicit pe femeile şi copii locuitorilor la această frumoasă industrie; iar cultura albinelor, nicăeri nu se putea face mai princios şi fără nici o cheltuială ca în acest judeţ, şi din nenorocire numai la Isaccea se cultivă puţine albine, dupe sistemul vechiu. Ce bogăţii lăsăm să se piardă în vînt fără să facem ca să profite locuitorii noştri de ele; şi să se mai plângă cineva de lipsa de ocupaţiuni în această ţară. Reuşi-va iniţiativa oamenilor de bine să desvolte aceste ramuri ale activităţii omeneşti, sau vom aştepta ca timpul şi nevoia să împingă pe locuitori ca să se deştepte.”

 


#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“ 
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu


Dacă, în urmă cu 122 ani, pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa.sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Sursa foto: ilustrație din volumul Dobrogea. 50 de ani de vieață românească
 

Citește și:

#DobrogeaDigitală: „Mocanii sunt aceia cari au adus cu ei sentimentul național în Dobrogea”
 
Comentarii








Cele mai recente postari