Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
15:52 14 05 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală Adrian Rădulescu, cronicar al „magnificului Monument Triumfal”

ro

05 May, 2021 00:00 1942 Marime text
  • Se împlinesc, astăzi, 21 de ani de la moartea istoricului Adrian V.Rădulescu
 
Pe data de 5 mai 2000, trecea în neființă profesorul Adrian V.Rădulescu, cel care a  trăit pentru istorie și apoi a intrat în istoria orașului Constanța, prin realizările sale de excepție.

Profesionist desăvârșit, cu o cultură clasică solidă, dedicat cu pasiune meseriei sale și implicat în viața cetății, el a marcat locurile pe unde a trecut și a lăsat peste tot urme de neșters.

Nu întâmplător, figura sa a stat în centrul amplei campanii mediatice inițiate de ziarul ZIUA de Constanța în urmă cu trei ani, campanie care a culminat cu realizarea, în premieră, a unui film documentar despre ctitoriile istoricului, directorului, primarului, prefectului și rectorului Adrian V. Rădulescu.



Una dintre preocupările sale de o viață a fost celebrul monument triumfal Tropaeum Traiani (Trofeul lui Traian), supranumit de Grigore Tocilescu „actul de naştere al naţiunii române”.
Cronică în piatră a civilizației daco-romane, Monumentul de la Adamclisi constituie, prin dimensiunile şi armonia cu care a fost proiectat şi construit, cea mai impunătoare operă de artă şi arhitectură a antichităţii romane din această parte de lume.

Volumul „Tropaeum Traiani. Monumentul și cetatea”, semnat de Adrian Rădulescu, oferă cititorului, pe lângă datele istorico-arheologice şi artistice, informaţii detaliate în legătură cu lucrările de restaurare, protecţie şi conservare, subliniind nu doar importanța punerii în valoare a acestui valoros obiectiv arheologic şi turistic, ci şi continuarea lucrărilor de cercetare şi conservare.
 

„leşit din marasmul atîtor pîrjoliri şi zbuciumări prilejuite de şirul nesfîrşit al migratorilor care au rîvnit la avutul acestui pămînt, poporul român s-a plasat de timpuriu pe traiectoria progresului şi civilizaţiei europene, într-o entitate perfect sudată organic - etnic, lingvistic şi spiritual - , care şi-a păstrat permanent trăsăturile definitorii. Naşterea şi menţinerea fiinţei sale peste milenii au fost rodul muncii, al luptei şi al sacrificiilor de sine, pe care n-a pregetat să le facă manifeste în faţa întregii omeniri, şi aceasta începînd din adîncă antichitate, ca să ajungă în zilele noastre pe culmile înalte ale devenirii socialiste. În lungul drum ascendent pe care l-a parcurs, a înregistrat în istorie fapte de eroism înălţător, dovedite întotdeauna de martori autentici de civilizaţie, ascunşi sub straturile groase de humă. Printre aceste dovezi incontestabile, străluceşte magnific Monumentul Triumfal de la Adamclisi - Tropaeum Traiani, aflat în unghiul de miazăzi şi miazănoapte al pămîntului încins de Dunărea de Jos şi Marea Neagră. Este privilegiul acestui colţ de ţară de a fi intrat în istoria civilizaţiei romane, tocmai datorită acestui uriaş testimoniu de la capătul fiinţei noastre ca neam. Acel neam care a ştiut, prin sîrguinţă şi perseverenţă, să preia virtuţile strămoşilor geto-daci şi romani şi să le amplifice pînă la dimensiunile epocii contemporane. Tropaeum Traiani constituie, în toată complexitatea sa actuală, un obiectiv istoric, arheologic şi turistic de primă mărime în constelaţia monumentelor din aceeaşi epocă din patria noastră, unic prin valoarea de simbol, arhitectură şi artă. El este strîns legat de zămislirea etnică a poporului român în aria carpato-danubiano-pontică şi stă mărturie acestui proces istoric cardinal integrat veacurilor de început ale erei noi: simbioza daco-romană din veacurile II -VII cu deznodămîntul iminent al naşterii poporului şi limbii pe care le reprezentăm cu autoritate în această parte de lume. Şi, de ce n-am sublinia-o încă o dată, aşa cum ni se înfăţişează astăzi ochilor, el depăşeşte cu mult în importanţă şi valoare testimonială exemplare analoage ale patrimoniului de cultură şi civilizaţie universală[...]
Monumentul de la Adamclisi constituie, prin dimensiunile şi armonia cu care a fost proiectat şi construit, cea mai impunătoare operă de artă şi arhitectură a antichităţii romane din această parte de lume. Pe bună dreptate Grigore Tocilescu îl considera ca pe un pandant necesar şi ilustru totodată, prin originalitatea sa, la Columna Traiană din Roma. «Dacă la Roma, scria reputatul învăţat român la finele secolului trecut în revista constănţeană Ovidiu, Columna Traiană este mărturia unei pagini glorioase din istoria Imperiului Roman, Monumentul Triumfal de la Adamclisi reprezintă pentru naţiunea noastră actul ei de naştere».

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

 

Monumentul ne apare astfel în semnificaţii multiple. Un monument conceput să exprime în timp şi peste timp nu doar cea mai mare victorie romană, ci zorii unei noi alcătuiri etnice, ai unei noi istorii, cea a poporului român. Un monument conceput de asemenea ca o operă remarcabilă de artă constructivă şi sculpturală, capabil să înfrunte timpul ca simbol al culturii romane. Dar, în perspectiva istoriei, un monument al civilizaţiei daco-romane şi o cronică în piatră, de o valoare documentară inestimabilă. Cercetările comparative întreprinse asupra benzilor figurate de pe Columna Traiană şi a basoreliefurilor aparţinînd Monumentului Triumfal de la Adamclisi au scos în lumină o bogăţie de date şi detalii relevante. Dar nu numai comparaţiile, ci şi disocierile s-au dovedit fructuoase. S-au constatat diferenţele dintre arta sculpturală, mai rudimentară, dar mai realistă şi mai autentică a meşterilor locali de la Tropaeum Traiani, faţă cu arta mai rafinata a meşterilor romani, evidentă pe benzile Columnei Traiane. S-a putut vedea, de exemplu, că dacă figurile geto-dacilor şi aliaţilor lor, bărboase, virile, dîrze, sînt similare pe trofeul ponto-danubian şi pe columna romană, comportamentul, mai precis unele atitudini prezintă diferenţe. Pe Columna Traiană se insistă asupra scenelor războinice, pe monument, asupra tipurilor umane. Cercetarea cronicii în piatră pe care o redau cu expresivitate metopele şi celelalte piese: figurate de la Adamclisi lasă încă loc destul aprofundării şi meditaţiei. Chiar dacă :figurile, vestimentaţia, detaliile sculptate de meşterii locali denotă stîngăcie, chiar dacă materialul folosit - calcarul - nu era ideal precum marJT\ura, basoreliefurile Monumentului Triumfal se remarcă şi azi prin vigoare şi autenticitate. Autenticitatea figurilor de la Adamclisi trebuie subliniată nu doar ca exemplu de artă provincială, ce se abate de la regulile clasice, în comparaţie, să zicem, cu Arcul de Triumf de la Susa, ridicat sub Augustus. Această autenticitate şi vigoare, acest realism al exprimării plastice trebuie subliniate ca valenţe proprii Monumentului Tropaeum Traiani, ca atribute ale valorii documentare şi originalităţii artistice ale acestuia. S-a scris mult despre valenţele şi semnificaţiile monumentului de la Adamclisi, ca şi cum acesta s-ar fi păstrat intact peste timp şi avataruri, peste dezastrele atîtor năvăliri şi războaie. S-au avut în vedere cercetările şi eforturile ştiinţifice de reconstruire cît mai exactă a sa. Eforturile unui mare număr de specialişti, de cercetători au dat roade, avînd astăzi nu numai imaginea de ansamblu, ci şi de detaliu a monumentului, în centrul complexului dat şi de celelalte obiective: altar, mausoleu, cetate, muzeu. Mai mult, visul tuturor acestor cercetători s-a împlinit: MONUMENTUL TRIUMFAL este redat în impunătoarea înfăţişare originară şi conservat, apărat. El apare măreţ, ca simbol al originii noastre daco-romane, al vechimii şi perenităţii eforturilor poporului nostru de viaţă materială şi spirituală pe vatra închisă de fruntariile vechii Dacii. El a fost restituit astfel ca o imagine nepieritoare a istoriei noastre naţionale, ca o operă menită să străbată veacurile, cu semnificaţii naţionale şi universale deopotrivă.”


#citeşte mai departe în „Tropaeum Traiani. Monumentul și cetatea”, de Adrian Rădulescu
#Autor Adrian Rădulescu

Dacă, în urmă cu 123 ani, pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa.sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
Sursa foto: Delia Cornea


Citește și:

#DobrogeaDigitală: „Tropaeum Traiani. Monumentul și cetatea”, autor Adrian Rădulescu, de astăzi în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța
 
Comentarii








Cele mai recente postari