#citeșteDobrogea Culori de chihlimbar în Munții Măcinului
25 Sep, 2024 17:00
25 Sep, 2024 17:00
25 Sep, 2024 17:00
ZIUA de Constanta
1578
Marime text
- Toamna își intră în drepturi și așterne peste Munții Măcinului o mantie de chihlimbar, învăluind vărfurile bătrâne în tăcerea timpului. Cititorule drag, încă te mai poți bucura de bătrâna noastră Dobroge și de ai săi munți, încă te mai poți plimba prin locuri dragi nouă, tuturor, încă îți mai poți arăta iubirea față de pământul natal. Un lucru știu sigur, Dobrogea ne rămâne loială. Atunci, hai să luăm munții la pas și să ne bucurăm de paleta coloristică a toamnei și de traseele pe care ni le oferă cei mai bătrâni munți din Dobrogea.
Munții Măcinului. Limite
Munții Măcinului au forma unui triunghi ascuțit și ocupă în nord vestul Dobrogei o suprafață de 568 km², desfășurându-se pe o lungime de 48 km, între Dealurile Bugeacului (în apropiere de orașul Galați) și Dealul Carapelit (Pasul Iaila). Lățimea lor cea mai mare are 24 km și este cuprinsă între localitatea Turcoaia (Iacobdeal) și Valea Lodzova.
Munții Măcinului mai poartă denumirea de Munții Dobrogei, fiind unii dintre cei mai vechi munți din România și din Europa. Aceștia sunt cunoscuți atât pentru valoarea lor geologică și peisajele spectaculoase, cât și pentru biodiversitatea lor.
Caracteristici principale
Munții Măcinului au o vechime de peste 300 de milioane de ani, fiind unii dintre cei mai erodați munți din Europa. La un moment dat, în istoria geologică, erau mult mai înalți, dar în prezent au înălțimi modeste din cauza eroziunii intense. Deși sunt vechi și erodați, Munții Măcinului ating altitudini modeste, cel mai înalt vârf fiind Vârful Țuțuiatu, cu 467 metri. Alte vârfuri notabile sunt Vârful Greci (441 m) și Vârful Sulucu Mare (370 m). Munții Măcinului sunt compuși în mare parte din granit, diorit și gneis, rocile lor fiind considerate printre cele mai vechi de pe continentul european. Formele lor rotunjite și înălțimile mici sunt rezultatul eroziunii prelungite.
O mare parte a masivului este inclusă în Parcul Național Munții Măcinului, care protejează atât flora și fauna unică, cât și peisajele spectaculoase. Parcul este recunoscut pentru biodiversitatea sa și pentru prezența unor specii rare și endemice. Munții Măcinului găzduiesc o combinație unică de specii mediteraneene, balcanice și stepice. Flora include specii precum liliacul sălbatic, gorunul și stejarul pufos, în timp ce fauna cuprinde numeroase specii de păsări, reptile și mamifere, printre care șopârla de câmp, țestoasa dobrogeană și numeroase specii de păsări răpitoare, făcând zona un paradis pentru ornitologi.
Activități
Munții Măcinului sunt populari pentru o serie de activități, sunt accesibili oricui și oferă peisaje ce îți liniștesc mintea și sufletul. Ce poți să faci în Munții Măcinului?
- Drumeții, deoarece sunt numeroase trasee turistice bine marcate care oferă peisaje deosebite, priveliști largi asupra Dobrogei și întâlniri cu flora și fauna locală.
- Observarea păsărilor. Zona este cunoscută pentru bogăția de specii de păsări, mai ales în perioada migrației și este raiul celor care iubesc fauna de orice fel.
- Alpinism, deoarece rocile de granit oferă oportunități excelente pentru escaladări pe stâncă.
Rezervația Munții Măcinului, prin punctul său de informare turistică, oferă informații tuturor celor care vor să străbată diverse trasee turistice. Oferta este variată și drumurile sunt bine marcate, poți face un traseu spre vârful Țuțuiatu, spre Culmea Pricopanului, spre Dealul Consul, spre Mănăstirea Cocoș, traseul Vinului.....
Călătorului îi trebuie doar un echipament adecvat, apă și ceva merinde.
Hai și tu în nordul Dobrogei și să te bucuri de vârfurile stâncoase ale Măcinului ce se ridică dintr-o mare de aur topit, acolo unde pădurile se dezbracă de verdele verii. Toamna e așa de frumos aici, iar Munții Măcinului aduc o atmosferă de contemplare și poezie, unde natura și timpul par să-și spună poveștile prin culorile și tăcerea peisajului.
Despre Claudia Ilie
Licențiată în Geografie - Universitatea „Babeș-Bolyai“ Cluj-Napoca;
Doctor în geografie și cursuri postuniversitare - Universitatea din Oradea, Universitatea din București;
Profesor titular în cadrul Liceului Teoretic „Nicolae Bălcescu“ Medgidia;
Metodist, responsabil de Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (I.S.J. Constanța);
Autoare a mai multor lucrări și studii despre Medgidia, despre Dobrogea și despre climatologie;
Autoare a unor studii și cărți de metodică și de management;
Participare la simpozioane județene, naționale și internaționale;
Implicarea în scrierea unor proiecte ERASMUS + și mobilitate în state ale UE.
Citește și:
#citeșteDobrogea Capidava, un obiectiv istoric important în arealul Dobrogei
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii