Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
05:26 16 10 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Sănătate Cafeaua contribuie în mod cert la buna condiţie fizică și psihică a tuturor celor care apelează la ea

ro

30 Jan, 2015 00:00 903 Marime text
Denumire știinţifică: Coffea arabica; Coffea excelsa; Coffea robusta.

Prezentare. Arborele de cafea este un arbust cu o înălţime maximă de 12 metri. Face parte din familia rubiaceelor. Deși se consideră că peninsula Arabiei este patria sa de origine, de fapt arborele de cafea provine din Abisinia.  În schimb, în Arabia i s-au descoperit calităţile, cunoscută fiind povestea cu acel păstor care observase un comportament ciudat la caprele sale după ce acestea mâncau, cu poftă, zilnic, seminţele unui arbust ce se  va dovedi a fi celebrul „producător” al cafelei, adică arborele de cafea. Frunzele arborelui de cafea sunt alungite, cu nervuri puternice, cu suprafaţă aproape lucioasă, fiind cărnoase și consistente. Florile apar la subsuoara  frunzelor și au culoarea albă. Interesant e fructul, care are forma unei cireșe. În dezvoltarea sa, acest fruct parcurge trei stadii de culoare – verde, roșie și, în cele din urmă, violetă, în fiecare asemenea „cireașă” „fsdfsd” a arborelui de cafea se găsesc două boabe tainice, miraculoase. În cazul arborelui de cafea, valoare medicinală au, în primul rând, boabele. Totuși, se pare că au virtuţi medicinale și frunzele, și chiar coaja. Modul de preparare al boabelor de cafea este cel bine știut de sute de ani – decoct și infuzie. Din boabe se extrage cafeina, care este un adevărat medicament.

Substanţe active importante: foarte cunoscutul alcaloid numit cafeină, apoi cafeonă, tanin. Întrebuinţări. Cafeaua, mai exact spus extractul apos al seminţelor arborelui de cafea, este un tonic puternic al sistemului nervos  central, în primul rând al scoarţei cerebrale. Cafeaua este și un bun diuretic. S-a constat și faptul că îmbunătăţește circulaţia sângelui, că dilată căile respiratorii, că fluidizează mucoasele de pe căile respiratorii și că  echilibrează compoziţia sucului gastric. Cafeaua este, totodată, un adevărat accelerator al inimii. Combate astenia și are o anume influenţă benefică chiar și în cazul bolilor infecţioase. Rezultatele bune obţinute prin consumul cafelei pot fi, însă, puse sub semnul întrebării dacă acest consum este repetat și în cantitate mare. Astfel, cei care suferă de insomnie sau de hipertensiune arterială vor trebui să-și limiteze drastic consumul de cafea. Efectele  cafelei depind și de fiecare individ în parte (Balzac bea circa 50 de cafele pe zi, a lucrat foarte mult și cu succes, dar a murit relativ tânăr, bolnav de hidropizie). Asupra unora cafeaua are efecte majore, provocându-le insomnii și  agitaţie, în timp ce alţii beau cafea și dorm foarte bine, chiar mai bine decât dacă nu ar bea. Un consum mare de cafea – mai mult de trei cești pe zi – poate crea dependenţă sau chiar probleme de sănătate. Specialiștii sunt de  părere că există o anumită sensibilitate la cafea și în funcţie de vârstă, copiii fiind, de exemplu, foarte sensibili. Din acest motiv, copiilor le este interzis consumul cafelei. Cât despre efectele cancerigene ale cafelei, nimic nu e dovedit, în schimb e  foarte posibil ca acest aliment-medicament să elimine pericolul îmbolnăvirilor de cancer de intestin gros. Componentă a vieţii moderne, cafeaua contribuie în mod cert, prin efectele sale psihoenergizante, la buna condiţie fizică și psihică a tuturor celor care apelează la ea, cu încredere și speranţă, în fiecare dimineaţă și ori de câte ori este nevoie.

DICŢIONARUL PLANTELOR DE LEAC

Ti-a placut articolul?

Comentarii