Totul despre Hantavirus Istoric, forme clinice, statistica din România și adevărul despre riscul epidemiologic actual

În primăvara anului 2026, hantavirusul a reajuns în atenția opiniei publice internaționale și naționale în urma unui focar sever depistat la bordul unei nave de croazieră care naviga în Oceanul Atlantic. Deși situația a generat îngrijorare, autoritățile medicale române și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) subliniază că nu ne aflăm în fața unei amenințări similare cu pandemia de COVID-19, riscul pentru populația generală fiind extrem de scăzut.

Acest material informativ oferă o radiografie completă a virusului, modul în care se transmite, formele sale și situația reală din România.

Ce este Hantavirusul și de când există?

Hantavirusurile fac parte dintr-o familie de virusuri transmise de la animale la oameni (zoonoză), având drept rezervor principal rozătoarele sălbatice (șoareci de câmp, șobolani, șoareci de pădure).

• Istoric: Deși sindroame asemănătoare au fost descrise de secole în medicina tradițională chineză, virusul a fost izolat și identificat oficial abia în anul 1976 de către virusologul coreean Ho-Wang Lee. Denumirea provine de la râul Hantan din Coreea de Sud, zonă în care soldații s-au îmbolnăvit masiv în timpul Războiului din Coreea (anii 1950).

• Cum se transmite? Virusul NU se transmite de la om la om (cu excepția extrem de rară a tulpinii Andes din America de Sud). Oamenii se infectează prin:

  • Inhalarea aerosolilor: Cel mai frecvent mod de infectare are loc atunci când praful din spații închise (poduri, magazii, grajduri) unde există excremente, urină sau salivă de rozătoare uscate este agitat (prin măturare, de exemplu) și inhalat.

  • Contact direct: Prin pătrunderea virusului în leziuni ale pielii sau prin mușcătură.

  • Inoculare conjunctivală: Atingerea ochilor sau a gurii cu mâinile contaminate.

Ce forme clinice există?

În funcție de regiunea geografică și de tulpina virală, hantavirusul se manifestă sub două forme majore, ambele având potențial sever:

A. Febra Hemoragică cu Sindrom Renal (FHSR)

• Specifică pentru: Europa și Asia (Lumea Veche). Este provocată de tulpini precum Hantaan, Dobrava sau Puumala.

• Simptome: Debutează brusc cu febră mare, frisoane, dureri de cap intense, dureri abdominale și de spate. Ulterior, pot apărea manifestări hemoragice (sângerări) și, cel mai important, afectarea severă a rinichilor (insuficiență renală acută).

• Mortalitate: Variază între sub 1% și 15%, în funcție de tulpina specifică.

B. Sindromul Cardio-Pulmonar cu Hantavirus (SCPH)

• Specific pentru: America de Nord și de Sud (Lumea Nouă). Este provocat de tulpini ca Sin Nombre sau Andes (tulpina implicată în focarul de pe nava din Atlantic).

• Simptome: Debutează cu simptome similare gripei, dar evoluează rapid (în câteva zile) spre insuficiență respiratorie severă, acumulare de lichid în plămâni (edem pulmonar) și șoc cardiovascular.

• Mortalitate: Este mult mai agresivă, rata de deces fiind de aproximativ 35% - 40%.

Contextul epidemic actual și riscul în Europa

Focarul recent raportat pe nava de croazieră din Atlantic a fost pus pe seama virusului Andes, specific Americii de Sud. Din acest motiv, OMS și Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) au evaluat riscul pentru populația din Europa ca fiind foarte scăzut.

Mesajul specialiștilor: Deoarece virusul nu se transmite prin aer de la o persoană la alta în mod comun, izolarea cazurilor și dezinsecția/deratizarea vectorilor la bordul navelor sau în focare izolate sunt suficiente pentru a opri complet răspândirea.

Statistica în România: Câte cazuri avem?

În România, hantavirusul nu este o boală cu transmitere comunitară largă, ci o infecție rară, monitorizată cu atenție de INSP. Din punct de vedere clinic, în țara noastră circulă tulpini europene, care generează forma cu sindrom renal (FHSR), fără legătură cu tulpinile pulmonare letale din Americi.

Conform datelor oficiale centralizate de Institutul Național de Sănătate Publică pentru perioada 2023 – 2026, în România s-au înregistrat în total 15 cazuri, distribuite astfel:

• 2023: 4 cazuri

• 2024: 3 cazuri

• 2025: 7 cazuri

• 2026 (până în prezent): 1 caz confirmat

Zonele de monitorizare din țară

Supravegherea epidemiologică a hantavirusului nu se face la nivelul întregii țări, ci este concentrată regional, cu focus pe 8 județe din estul și nord-estul României, unde condițiile de mediu și prezența rozătoarelor specifice sunt monitorizate activ:

• Bacău, Botoșani, Iași, Vaslui, Vrancea, Suceava, Neamț și Galați.

Notă de context recent: Cel mai recent caz suspect raportat în mai 2026 a fost investigat la o persoană internată (fără călătorii în străinătate), iar analizele de laborator realizate de Institutul Cantacuzino au confirmat că este vorba strict despre tulpina endemică europeană, pacientul fiind stabil și conștient, fără legătură cu focarul din Atlantic.

Ghid de prevenție: Cum ne protejăm?

În lipsa unui vaccin comercial distribuit pe scară largă în Europa, evitarea contactului cu rozătoarele reprezintă cea mai eficientă metodă de prevenție.

1. Curățenia în spațiile contaminate (magazii, beciuri): Nu măturați și nu aspirați direct dacă bănuiți prezența șoarecilor! Aerisiți spațiul timp de 30 de minute, purtați mască (tip FFP2/FFP3) și mănuși, și stropiți zonele cu dezinfectant pe bază de clor înainte de a curăța, pentru a nu ridica praful în aer.

2. Sigilarea locuințelor: Astupați găurile din pereți sau fundații prin care pot pătrunde rozătoarele.

3. Depozitarea corectă a hranei: Păstrați alimentele și gunoiul în recipiente de plastic sau metal bine închise, pentru a nu atrage dăunătorii.