135 de ani de la nașterea lui Iosif Iser. A pictat celebrele tătăroaice. O stradă din Constanța îi poartă numele

Iosif Iser (nume la naștere Iosif Isidor Rubinsohn 21 mai 1881, București - d. 25 aprilie 1958, București) a fost un pictor și grafician român de origine evreiască, membru al Academiei Române. A studiat la München și la Paris.
 
Potrivit unui articol publicat în voceaconstanetei.ro, de Virgil Coman, șef serviciul Direcția Județeană Constanța a Arhivelor Naționale, Iser a urmat cursurile primare la Piteşti şi cele secundare la Ploieşti pe care le absolvă în 1899.
Pentru a accede la Academia Regală de Artă va lua lecţii de pictură de la profesorul Anton Ažbe şi în luna mai 1900 este admis la această prestigioasă instituţie unde va fi îndrumat de profesorii Nikolaus Gysis, Johann Herterich şi Aals von Marr.
Pentru a-şi finaliza studiile pleacă la Paris în anul 1908 unde va urma cursurile Academiei particulare Rançon.
 
Revenit în ţară este mobilizat şi participă la Campania militară a României din Balcani, contactul cu spaţiul dobrogean fiind extrem de productiv pentru artist. Acest moment este surprins atât de sugestiv de către Doina Păuleanu, scrie Coman, cu al său cald condei, în lucrarea Singularitate şi reconstrucţie imaginară. Pictori români în Bretania (1876-1940) în care avea să precizeze că „Soldat în cel de-al doilea război balcanic (desfăşurat vara) şi drumeţ civil în acelaşi an 1913, Iosif Iser descoperă (cuvântul îi aparţine) Dobrogea cu sentimentul revelaţiei unice şi cu certitudinea că se angajează într-un parcurs iniţiatic; aceste noi teritorii devin construcţii spaţiale, imaginare şi totuşi perfect recognoscibile, opuse descriptivismului şi calofiliei emoţionate, de filon epigonic de manieră grigoresciană, care se practicau cu nemeritat succes, în epocă”.
Legat de stilul şi creaţiile lui Iosif Iser inspirate de specificul etnic şi peisajele din Dobrogea, acelaşi reputat critic şi istoric de artă avea să afirme că „artistul impune un nou registru afectiv prin compoziţii grave, eliptice de detaliu, imuabile ca şi personajele dobrogene încremenite sub un soare aspru sau adâncite în ceremonialuri uitate de timp”, completează Virgil Coman.
 
Potrivit Wikipedia.org, în perioada de maturitate, pictura lui Iser cuprinde scene de viață, pe teme dobrogene, cu portrete de localnici tătari. În urma unor călătorii în Spania și în Orient, Iosif Iser adoptă o coloristică mai luminoasă, cu tentă exotică, compozițiile capătă echilibru și monumentalitate. A continuat să trateze tema tătarilor, cu lucrarea Tătăroaică în albastru sau Famile de tătari. Mai târziu, a adăugat colecției și o serie de picturi care tratau arlechini.
 
După Al Doilea Război Mondial, a pictat din nou teme socialiste, în special portrete de muncitori. În 1955 a fost ales membru al Academiei Române. A decedat în 1958, la București.
 
Opera sa legată de Dobrogea: Tătăroaică din Medgidia-1913, Peisaj dobrogean-1918, Familie de tătari-1936, Tătăroaica-1936, dar și altele.
În memoria sa autoritățile de la Constanța au dat numele pictorului unei străzi din cartierul Palazu Mare.