Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
08:36 25 01 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Oraselul lacustru poate distruge Siutghiolul

ro

17 Mar, 2008 00:00 1810 Marime text
1205701463.jpg

Decanul Facultatii de Constructii, Virgil Breaban, avertizeaza ca modul in care se va naste Oraselul lacustru poate "omori" lacul Siutghiol

Documentatia depusa pentru aprobarea PUD-ului la Agentia pentru Protectia Mediului (APM) Constanta a fost elaborata de firma AS Orimex New din Constanta, prin expertul Traian Petrescu. Acesta este nimeni altul decat fostul sef al APM-ului, dar si membru al partidului condus in plan local de primarul Radu Mazare. Numele lui Petrescu a mai aparut si in alte proiecte cu "staif", cum ar fi construirea mall-ului din parcul Tabacariei sau al parcului de distractii sezoniere, Aqua Magic. Proiectul oraselului lacustru a fost realizat de omniprezenta firma Kalinia Proiect, care apare cam in toate proiectele majore ale Constantei, dar in special in acelea comandate de edil. Cele aproape 150 de pagini de explicatii de mediu au un inceput menit sa sperie plagiatorii: "proprietate intelectuala. Acest material nu poate fi reprodus sau utilizat fara acordul scris al autorului". Hartiile precizeaza faptul ca dezvoltarea zonei de langa lac va duce la o crestere vadita a turismului.

Mall-ul din mijlocul frunzei de artar

Oraselul in cauza va avea zone de ancorare a yachturilor, barcilor si spatii comerciale, toate intinse pe cinci hectare, din totalul de 1900 ha al lacului. In forma de frunza de artar, la o distanta de aproximativ 600 m de mal, in spatele hotelului Caraiman. Se vor amenaja spatii comerciale si de alimentatie publica, o zona de reparatii yachturi, una de instalatii pentru teleschi nautic, dar si un miniport de agrement care va putea gazdui aproximativ 52 de ambarcatiuni. Se vor ridica opt constructii ce vor gazdui spatii comerciale, restaurante, baruri si terase, un mall cu suprafata construita de 4220 mp, amplasat in mijlocul oraselului, dar si discoteci si o scoala nautica. Insula se va "lipi" de mal printr-un ponton lung de 50 m. Proiectantul a oferit beneficiarului doua solutii de construire a insulei: din anrocamente si nisip sau din radier fundat pe 300 de piloni introdusi prin batere. De asemenea, documentatia de mediu arata ca prima varianta este cea mai buna din punct de vedere financiar. Ciori, lisite si pescarusi In ceea ce priveste impactul construirii oraselului asupra mediului, Traian Petrescu sustine ca acesta va fi unul insignifiant si se va "resimti local la nivelul amplasamentului si in imediata vecinatate a acestuia datorita lucrarilor de constructie". Dupa cum se stie, intinderea de apa este loc de iernat pentru gasca cu gat rosu, pescarusul mic, pescarusul roz, vanturelul de seara, pietarul negru, chira de mare, cormoranul mic si pelicanul comun, fapt care a si dus la introducerea lacului in proiectul Natura 2000. Insa, evaluatorul spune ca de-a lungul perioadei de observatie nu a sesizat pe luciul de apa alte specii in afara de lisite, ciori, grauri si pescarusi. Dar, in ciuda acestui fapt, recomanda primariilor Constanta, Navodari si Ovidiu sa organizeze in primavara, vara si toamna acestui an un program de monitorizare a speciilor de pasari care ar trebui sa existe in situl protejat. In ceea ce priveste calitatea apelor, se spune ca nu va fi puternic afectata, iar efectele nefaste vor fi resimtite dor pe perioada construirii insulitei.

Breaban este neincrezator

Insa, decanul Facultatii de Constructii din cadrul Universitatii Ovidius, Virgil Breaban, este de o cu totul alta parere. "L-am auzit pe cel care prezenta proiectul spunand ca insula se va face prin dragarea lacului. Adica vor scoate material din lac si il vor aduna intr-un loc. Asta poate fi o adevarata crima pentru Siutghiol", spune acesta. Breaban isi aminteste cum, in urma cu peste 20 de ani, s-a incercat stoparea erodarii plajelor din Mamaia cu ajutorul unor instalatii hidro-mecanice care scoteau nisip cu mal din lac si il depuneau pe plaja. "Asta era o prostie, pentru ca, de obicei, prima furtuna spala malul ala. Era nisip cu mal, avea o culoare vinetie. La un moment dat, au oprit aceasta activitate pentru ca s-a constatat ca se dezechilibra lacul din punct de vedere ecologic. Siutghiolul s-a format si el in niste conditii naturale, in sute sau mii de ani, si are o protectie naturala, un fel de coaja pe fund, care a creat un anumit ambient biologic. A scoate acel nisip de pe fundul lacului inseamna sa distrugi ecosistemul", a concluzionat Virgil Breaban.

Scris de: {autor}Corina SAMOILA{/autor}

Ti-a placut articolul?

Comentarii