Paștele ortodox și cel catolic, celebrate separat în 2026. Floriile marchează începutul Săptămânii Mari pentru ortodocși

 



După ce în anul trecut Paștele ortodox și cel catolic s-au celebrat la aceeași dată, 20 aprilie, în 2026 cele două sărbători importante pentru creștini se serbează în zile diferite, la o săptămână distanță.
 
În această duminică, pe 5 aprilie 2026, credincioșii ortodocși vor sărbători Floriile, în timp ce pentru catolici este prima zi a Paștelui, două ceremonii religioase deosebit de relevante pentru toți creștinii, de ambele rituri.
 
Pentru credincioșii de rit catolic, sărbătoarea Floriilor a avut loc duminica trecută, pe 29 martie.
 

În acest context, Papa Francisc declara încă de anul trecut că Biserica Catolică este deschisă ideii stabilirii unei date comune pentru celebrarea Paștelui.
 
În funcție de data Paștelui se calculează și datele altor două sărbători importante - Înălțarea Domnului, sărbătorită la 40 de zile de la Înviere, și Rusaliile.
 
Sărbătoarea Floriilor -  Intrarea Domnului în Ierusalim

 
Sărbătoarea, cu dată schimbătoare în calendarul bisericesc, reprezintă  Intrarea Mântuitorului în Ierusalim, ce se sărbătorește cu o săptămână înainte de Sfintele Paşti.
 
Sărbătoarea amintește de intrarea triumfală a lui Isus în Ierusalim, înainte de Pătimirile Sale.
 
Semnificația ramurilor de salcie de Florii
 
În acea zi, Hristos a fost întâmpinat de o mulțime de oameni: bărbați, femei și copii care aveau în mâini ramuri verzi de finic și care își manifestau bucuria.  De Florii, credincioșii urcau pe Muntele Măslinilor cântând rugăciuni și purtând ramuri în mâini.
 

Încă din cele mai vechi timpuri, ramurile de finic erau considerate ca fiind simboluri ale biruinţei și, de aceea, romanii își întâmpinau câştigătorii la întreceri sau biruitorii în războaie cu astfel de ramuri. Odată cu Intrarea Domnului în Ierusalim, acestea capătă o semnificaţie mult mai profundă, devenind semn al biruinţei asupra morţii pe care Iisus Hristos a învins-o prin învierea lui Lazăr din morţi, dar mai ales prin Învierea Sa.
 
Până în zilele noastre, urmând modelul mulţimii din cetatea Ierusalimului, Biserica Ortodoxă a rânduit ca, la finalul Sfintei Liturghii din această Duminică, preotul să binecuvânteze ramurile de salcie. Deși în Sfânta Scriptură citim că Mântuitorul a fost întâmpinat la intrarea în Ierusalim cu ramuri de finic, în funcţie şi de clima ţării în care s-a statornicit această tradiție, s-au folosit şi alte ramuri: de salcie, măslin sau chiar liliac.
 
Tradiţia spune că poporul român a ales salcia, deoarece ea imită cel mai bine gestul de plecare smerită în faţa Mântuitorului lumii.
 
Având în vedere că aceste ramuri poartă binecuvântarea lui Dumnezeu în urma rugăciunii preotului, cel mai potrivit ar fi ca, după ce se usucă, ele să nu fie aruncate la gunoi, ci arse sau îngropate în pământ, pentru a se „întoarce” din nou în natură.
 
 
Sursa: Doxologia.ro
 
 
Citește și
Când pică Paștele ortodox și când cel catolic în acest an?