De-ale iernii
Evenimentele iernii in Constanta
20:02 24 03 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Pe urmele lui Soliman Magnificul Proiect transfrontalier pentru înfiinţarea unei tabere unice la Cheile Dobrogei (galerie foto+documente)

ro

29 Oct, 2015 00:00 2821 Marime text
 

Pentru mulţi, farmecul judeţului Constanţa se traduce prin distracţie estivală. Poate că monumentul de la Adamclisi, cetatea Histria sau, lărgind puţin aria către tot ţinutul, mănăstirile Dervent, „Peştera Sfântului Andrei“ sau „Sfânta Cruce“ sunt locuri despre care unii au mai auzit. Şi totuşi, chiar dacă toate aceste obiective au fost marcate pe harta drumeţiilor, încă nu aţi văzut nimic din unicitatea Dobrogei! Tărâmul dintre Dunăre şi mare este încărcat de istorie. Nu puţini sunt cei pasionaţi de arheologie care vin din colţuri îndepărtate ale României tocmai pentru a căuta urmele civilizaţiilor străvechi ce au călcat pe acest pământ binecuvântat înaintea noastră. Se poate spune că Dobrogea este unul dintre locurile în care îşi are începuturile istoria poporului român.
 
Pe versantul drept al văii Casimcea, la aproximativ 45 km nord-vest de Constanţa, divinitatea a pictat Cheile Dobrogei, devenită ulterior rezervaţie naturală şi arie protejată. Celebrele Chei ale Dobrogei, formate din calcar jurasic, au dus în timp la apariţia peşterilor „La Izvor“ şi „Peştera lui Adam“, „Cheia“, „La baba“, „Peştera Craniilor“ etc.  În acest ţinut înţesat de istorie, întins pe o suprafaţă de 285 de hecta­re, se găsesc stânci din calcar, formate acum aproximativ 180 de milioane de ani, în perioada jurasică. Speciile de fosile din pereţii calcaroşi sunt unice în România. De fapt, dealurile din zonă sunt foste recifuri coraliere ale Mării Thetis. Pereţii calcaroşi, orientaţi est-vest, au maximum 40 de metri înălţime. Zona este un izvor extrem de important şi pentru arheologi, care au găsit în peşterile de aici mai multe resturi de unelte, vânat şi chiar oseminte de oameni preistorici. O adevărată comoară îngropată în depunerile prafului vremii.

Semnele civilizaţiei străvechi, scoase la suprafaţă



În ceea ce priveşte moştenirea cultural-arheologică, zona Rezervaţiei Naturale Cheile Dobrogei este recunoscută printr-un trecut istoric unic în România. Aflată în inima comunei Grădina, este unul dintre acele locuri care poartă urmele înaintaşilor noştri încă din cele mai vechi timpuri. După ani întregi de cercetări, semnele unei strălucite civilizaţii care a locuit aici în urmă cu mii de ani au fost aduse la suprafaţă.
 
Doctor Valentina Voinea, de la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, ştie care este valoarea istorică şi arheologică pe care zona o poartă ascunsă în măruntaiele sale. An de an, la Cheia se fac săpături arheologice care aduc la suprafaţă descoperiri uimitoare.
„Ansamblul carstic Cheile Dobrogei ‐ însumând peşteri, grote, adăposturi şi formaţiuni geologice asemenea unor «castele de piatră» ‐ a reprezentat, prin măreţia peisajului, un spaţiu cu totul special, aici desfăşurându‐se din neolitic până în perioadă medievală timpurie ceremonii religioase, inclusiv funerare. Amintim, în acest sens, prezenţa oaselor umane în nivelurile Gumelniţa, Hallstatt, getic, romano-bizantin şi medieval timpuriu, atât în interiorul, cât şi în exteriorul peşterilor“, notează dr. Valentina Voinea, în lucrarea „O groapă rituală descoperită în zona Cheile Dobrogei ‐ «Peştera craniilor»“.

„Amprentele civilizaţiei Hamangia“, expuse pentru prima dată la muzeu



„Cranii, oseminte, obiecte ritualice, fragmente de amfore şi alte obiecte care indică faptul că această zonă a fost locuită din cele mai vechi timpuri. Spaţiul monumental din Cheile Dobrogei, amfiteatrul natural de la Casian sau intrarea în Peştera Liliecilor care domină Valea Visternei nu puteau fi ignorate de geţi, spaţiile preferate de ei pentru practici rituale fiind sanctuare în aer liber şi «case subpământente» - grote şi peşteri“, mai spune doctorul în arheologie.
 
Descoperirile de aici au fost, în mare parte, expuse la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa. În urmă cu un an, avea loc vernisajul expoziţiei „Amprentele civilizaţiei Hamangia“, cuprinzând descoperiri de la aşezarea eneolitică de la Cheia, comuna Gradina. Vizitatorii erau invitaţi să meargă pe urmele Gânditorului.
 
Ideea a evoluat de atunci, astfel că Primăria Grădina a gândit un proiect inedit. „Lucrăm împreună cu doamna profesor Valentina Voinea şi cu echipa dumneaei, care, în fiecare an, vin şi fac aici săpături arheologice, aducând la suprafaţă adevărate comori. Noi îi ajutăm cum putem de fiecare dată, pentru că ne dorim să facem ceva pentru dezvoltarea specificului acestei regiuni, acestei localităţi“, a declarat primarul comunei Grădina, Gabriela Iacobici.
 
„Vrem să facem la Cheia un muzeu de istorie unde să expunem unele dintre aceste obiecte importante găsite aici. Însă cea mai importantă investiţie pe care ne dorim să o facem este o tabără pentru copii şi un punct de informare turistică“, ne-a dezvăluit primarul Gabriela Iacobici.

Proiect transfrontalier 



Cum bugetul local este unul foarte restrâns pentru o astfel de investiţie, primarul ne-a mărturisit că intenţionează să facă un proiect transfrontalier cu o localitate din Bulgaria. „Am identificat în apropiere de Cheia, dar undeva în afara sitului protejat, un teren de 1,5 hectare, unde ne dorim să facem acest proiect al taberei şi un punct de informare turistică, unde să expunem stilul de viaţă din vremuri străvechi, din perioada neolitică şi paleolitică. De asemenea, vrem să punem în valoare traseele turistice, peşterile de la Cheile Dobrogei, care au fost locuite din cele mai vechi timpuri. Sunt 5 - 6 peşteri de o valoare istorică inestimabilă. Trebuie să punem aceste comori ale noastre în valoare“, a declarat primarul comunei Grădina.
 
Aici, în timpul ultimei campanii de săpături, s-au găsit fragmente de schelete care datează din vremea în care Imperiul Ortoman era stăpânit de Soliman Magnificul. „Într-adevăr, s-au făcut săpături şi s-au găsit mai mulţi molari şi un schelet care datează din vremea în care ţinutul era stăpânit de otomani, mai exact din timpul lui Selim al II-lea“, a explicat dr. Valetina Voinea.
 
„Pentru noi, toată zona este una de foarte mare interes. Încă lucrăm la datarea ultimelor descoperiri şi ne bucurăm că avem parte de sprijinul autorităţilor locale. Ştiu că doamna primar Iacobici are o idee legată de înfiinţarea unei tabere pentru copii unde să se desfăşoare diferite activităţi cu caracter arheologic, pentru care se caută acum soluţii de finanţare“, a  declarat dr. Valentina Voinea.

1,5 hectare de teren pentru o tabără unică 



Şi cum o tabără la Cheia nu ar fi la fel de interesantă pentru copii precum una la munte sau la mare, primarul spune că, aici, copii care vor veni vor face trasee turistice unice, vor învăţa secretele meseriei de arheolog şi vor asista la descoperirea, fir cu fir, a unei părţi a istoriei.
 
„Terenul pe care l-am identificat este în apropiere de rezervaţie, în intravilanul satului Cheia. Am căutat până acum axele de finanţare pe care să putem depune acest proiect, pentru că nu avem cum să ducem această idee la îndeplinire decât prin accesarea de fonduri europene“, a declarat primarul Gabriela Iacobici.

Ti-a placut articolul?

Comentarii