Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
01:42 18 12 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul lui Gabriel Lefter, președinte Curtea de Apel Constanţa

ro

29 Nov, 2017 00:00 708 Marime text
Cunoscută în antichitate sub numele de Scythia Minor (Mικρά Σκυθία), numită Dacia Pontică de marele geograf Simion Mehedinți, Dobrogea, teritoriul binecuvântat dintre Dunăre și Mare este parte integrantă a pământului românesc și a istoriei românilor. Acest teritoriu cu o poziție geostrategică deosebită a determinat încă din vremuri îndepărtate desfășurarea a numeroase evenimente politice, militare, diplomatice, sociale sau culturale.
 
Reintegrarea Dobrogei la Statul Român a constituit cea de-a doua etapă în procesul de făurire a statului național unitar român, poziționându-se între momentele unificatoare: 1859 (Unirea Moldovei cu Țara Românească) și 1918 (unirea Basarabiei, Bucovinei, Transilvania - Marea Unire).
 
Ziua de 14 noiembrie a însemnat „ziua destinului“ pentru Dobrogea. Congresul de Pace de la Berlin, din iunie-iulie 1978, a recunoscut dreptul istoric al României asupra Dobrogei.
 
„Dreptul nostru asupra Dobrogei este unul istoric“, arăta, în 1878, pe parcursul mai multor articole publicate în ziarul „Timpul“, Mihai Eminescu. Romană în vremea împăratului Augustus, loc de exil al poetului Ovidius, bizantină în urmă, trecând de la Asănezi la Țara Românească, ea a rămas a Țării Românești până ce ne-a fost luată de turci și de nimeni altul […] Dobrogea este o dependință naturală a Țării Românești“.
 
Ion I.C. Brătianu a reliefat importanța Dobrogei într-un discurs rostit în Senat în septembrie 1878: „Români [...] luând Dobrogea ne deschidem o poartă prin care ne punem în raport cu lumea întreagă și cu Occidentul către care ziceți dumneavoastră că aveți toate aspirațiile“.
 
Progresele acestei zone au fost întotdeauna și sunt și în prezent înlesnite de prezența Mării Negre. Fațada maritimă a întregit înfățișarea țării noastre. Marea Neagră, reprezentând un loc de întâlnire sau de intersecție, un spațiu intermediar între diferite lumi sau civilizații, a deschis poporului român largi orizonturi. Deschiderea la mare a fost și a rămas un factor de progres, căci „legile naturale au impus […] ca toate marile civilizații ale lumii să se nască pe pământuri roditoare, bine udate și supuse influenței atmosferei maritime“, se poate citi în celebra monografie a lui Gh. Brătianu „Marea Neagră“.
 
Take Ionescu, într-un discurs rostit la întrunirea Partidului Conservator Democrat din 1908, afirma că „Dodrogea dacă n-ar fi a României, ar pieri economicește, s-ar topi; iar existența României fără Dobrogea nu se poate concepe, cum nu se poate concepe existența României fără București […] n-ar fi Constanța ce este dacă n-ar avea la spate Regatul Român căruia îi servește de deschidere către marea care te duce pretutindeni, te face vecin cu toate țările din lume“. 
  
Cotidianul ZIUA de Constanța publică, în această perioadă, mesaje dedicate Zilei Dobrogei, în cadrul proiectului #SărbătoreșteDobrogea, dedicat împlinirii a 139 de ani de la revenirea provinciei la România și a 17 ani de activitate jurnalistică. Fie că Dobrogea este locul lor natal sau nu, personalități din diferite domenii și reprezentanți ai instituțiilor de pe plan local și național ni s-au alăturat în acest proiect aniversar, transmițând pentru cititorii noștri mesaje dedicate celebrării provinciei istorice dintre Dunăre și mare. Rămâneți alături de noi pentru a marca această sărbătoare!
 
Sursa foto: evz.ro
 
Citește și:

Ziua Dobrogei, 139 de ani. 14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
 
Categorie Ziua Dobrogei

#sărbătoreşteDobrogea: Mesajul prof. dr. Vasile Nicoară, directorul Colegiului Naţional „Mircea cel Bătrân“ Constanţa

#sărbătoreşteDobrogea: Mesajul acad. prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai. Dobrogea - ademenirea noastră dinspre Mare

#scrieDobrogea: Povestea unui controversat edificiu aflat în suferinţă - cândva fost Palat Comunal, azi depozitar al istoriei oraşului (galerie foto)

#scrieDobrogea: Poarta maritimo-dunăreană a României în paragină - Sulina
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii