De-ale iernii
Evenimentele iernii in Constanta
12:49 21 01 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Credincioşii catolici prăznuiesc Paştele! Monseniorul Ieronim Iacob - „Învierea lui Hristos este o ocazie pentru a manifesta credinţa în valorile religiei creştine“

ro

26 Mar, 2016 00:00 1826 Marime text

Credincioşii catolici, reformaţi şi evanghelici s-au aflat în aceste zile în febra pregătirilor pentru Paştele catolic, ce va fi prăznuit duminică, 27 martie. Întrucât ziua de vineri a fost dedicată reculegerii, gospodinele se ocupă azi de prepararea felurilor de mâncare ce se vor servi duminică şi în zilele următoare.
 
„Dincolo de data la care este celebrat, dincolo de rituri şi tradiţii, Paştele este marea sărbătoare a credinţei creştine. Credinţa în învierea lui Hristos este garanţia învierii trupurilor, a învierii noastre. Creştinii catolici din Dobrogea şi cei din întrega lume, după ce s-au pregătit în Postul mare, prin rugăciune şi pocăinţă, după ce în aceste ultimile zile s-au apropiat de spovedanie, aşteaptă momentul Învierii. Sfânta Liturghie solemnă a Învierii Domului, în basilica Sfântul Anton, de pe malul mării, se va celebra sâmbătă, de la ora 20.00. Profit de această ocazie pentru a adresa creştinilor catolici din Constanţa şi din vicariatul Dobrogei urarea de Paște fericit! Hristos domnul să învie în inimile lor! Să domnească viaţa! În aceste momente în care suntem cu toţii înspăimântaţi de cultura morţii, care acoperă Europa ca o pecingine. Învierea lui Hristis este o ocazie pentru a manifesta cu putere şi tărie credinţa noastră în Înviere, în viaţă, în valorile fundamentale ale religiei noastre creştine. Paște binecuvântat şi Hristos a înviat tuturor oamenilor de bună credinţă!“, a declarat, pentru cotidianul ZIUA de Constanţa, monseniorul Ieronim Iacob, vicar episcopal de Dobrogea.
 
Sărbătoarea Paştelui este momentul în care prăznuim „omorârea morţii, sfărâmarea iadului şi începutul altei vieţi veşnice şi, săltând, îl lăudam pe Mântuitorul, pe cel unul binecuvântat şi preamărit, Dumnezeul părinţilor noştri“. Ca acest lucru să se întâmple cu adevărat şi în noi, este nevoie să le spunem „fraţi“ şi celor ce ne urăsc pe noi şi să iertăm toate pentru Înviere şi aşa să strigăm: „Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”.

Obiceiuri de Paşte la credincioşii catolici 

Paştele reprezintă una dintre cele mai importante sărbători anuale creştine, care comemorează evenimentul fundamental al creştinismului, Învierea lui Iisus Hristos, considerat Fiul lui Dumnezeu în religiile creștine, în a treia zi după răstignirea Sa, din Vinerea Mare. Data de început a Paştelui marchează începutul anului ecleziastic creştin. Cel mai răspândit obicei creştin de Paşte este vopsirea de ouă roşii, a căror prezenţă este obligatorie pe masa de Paşti, deşi în prezent se vopsesc ouă şi de alte culori. În folclorul românesc există mai multe legende creştine care explică de ce se înroşesc ouă de Paşte şi de ce ele au devenit simbolul sărbătorii Învierii Domnului. Una dintre ele spune că Maica Domnului, care venise să-şi plângă fiul răstignit, a aşezat coşul cu ouă lângă cruce şi acestea au fost înroşite de sângele care picura din rănile lui Iisus.
Cu ocazia sărbătorilor pascale, gospodinele prepară şi alte mâncăruri tradiţionale: pască, drob, cozonac. Unele obiceiuri asociate acestei sărbători, cum ar fi iepuraşul de Paşte sau căutarea ouălor colorate, s-au răspândit şi printre necreştini. 

Împodobirea brazilor şi stropitul de Paşte 

În anumite zone din Transilvania, în Sâmbăta Patimilor, băieţii împodobesc brazii cu panglici colorate, iar seara, la lăsarea întunericului, tinerii se strecoară în curţile fetelor de măritat şi le agaţă în brazii de la poartă. Fetele, care l-a rândul lor pândesc la ferestre, ştiu pe cine vor răsplăti la stropit, în prima şi a doua zi de Paşte. După numărul de crenguţe primite, fetele din sat ştiu care are cea mai mare trecere la băieţii din comunitate. Pentru copiii din riturile romano-catolice, reformate şi evanghelice, de Paşte vine Iepuraşul, care ascunde ouăle colorate prin curţile caselor. Astfel că, în dimineaţa primei zile a Paştelui, cei mici încep goana după găsirea ouălor colorate, pentru a-şi umple coşuleţele. Paştele este însoţit de o mulţime de obiceiuri şi simboluri, dar cel mai cunoscut obicei la germani şi maghiari, pe lângă încondeiatul ouălor roşii sau a modernului iepuraş, este cel al mersului cu stropitul sau udatul. Obiceiul îşi are originea în perioada precreştină, ca simbol al vieţii şi fertilităţii, şi în amintirea faptului că evreii i-au stropit cu apă pe adepţii lui Iisus care aduceau vestea Învierii.

Obiceiul stropitului sau dorinţa de bunăstare şi beatitudine 

Obiceiul stropitului se păstrează azi mai mult în mediul rural, cu trecerea timpului el modernizându-se. Dacă în trecut se folosea apa, astăzi se foloseşte parfum sau apă de colonie. Băieţii adunaţi în grupuri merg la fete acasă în a doua zi de Paşti, unde întreabă părinţii fetelor dacă primesc cu udatul, în timp ce rostesc o poezie, care diferă de la o regiune la alta a Transilvaniei. Tinerii stropesc fata cu parfum, după care sunt cinstiţi cu ouă roşii, băutură şi prăjituri. La comunitatea germană de religie romano-catolică, şi bărbaţii căsătoriţi pot să stropească femeile şi fetele. Au prioritate rudele sau persoanele cu care există relaţii de prietenie. Pentru germanii catolici, stropitul simbolizează dorinţa de bunăstare şi beatitudine.

Ti-a placut articolul?

Comentarii