Catolicii din România sărbătoresc azi Floriile. Tradiții și obiceiuri

• Credincioșii romano-catolici celebrează duminică, 24 martie, Floriile, sărbătoare care simbolizează intrarea Domnului în Ierusalim.
• Ramurile pe care creștinii catolici le primesc la Sfânta Liturghie din Duminica Floriilor au fost binecuvântate și trebuie tratate ca obiecte sfinte.
• Este tradițional să împăturească ramurile de Duminica Floriilor într-o cruce, care poate fi apoi ascunsă în spatele unui tablou sau crucifix acasă, sau poate fi folosită ca un semn în missal sau în cartea de rugăciuni.

În Duminica Floriilor se citește cu voce tare în biserică despre patimile lui Hristos și se stă în picioare pe tot parcursul ei, ținând în mână ramurile de palmier. În timpul Săptămânii Sfinte, statuile și crucifixele din biserică vor fi acoperite cu pânză purpurie.

Deoarece ramurile sunt binecuvântate, ele nu pot fi aruncate la gunoi. În schimb, sunt adunate la biserică și incinerați pentru a crea cenușa care va fi folosită în anul următor la celebrarea zilei cunoscute sub numele de„Miercurea Cenușii”.

O tradIție păstrată în slujbele de Floriile catolice sunt culorile Sfintei Liturghii din Duminica Floriilor, care sunt roșu și alb, simbolizând răscumpărarea în sânge pe care Hristos a plătit-o pentru lume. 

Duminica Floriilor este întotdeauna ultima duminică a Postului Mare, de patruzeci de zile de post. Deoarece Duminica Floriilor cade întotdeauna în ultima duminică înainte de Paște, data variază în fiecare an, în funcție de momentul în care se sărbătorește Paștele. În acest an, Floriile catolice 2024 au căzut pe 24 martie.
 

Tradiții și obiceiuri de Florii

De Florii, credincioșii catolici au o serie de obiceiuri și tradiții pe care le respectă cu sfințenie an de an. Biserica Catolică organizează procesiuni la care participă creștinii catolici, care pregătesc împletituri de flori și crenguțe de salcie, pe care le pun în vârful unor prăjini de lem și astfel participă la procesiune. După acest ritual sfânt, multe crengi împodobite sunt arse, iar cenușa este păstrată pentru anul următor, pentru Miercurea Cenușie, când începe postul Paștelui catolic.

Un alt ritual, care se regăsește și la credincioșii ortodocși, se referă la curățarea mormintelor și pregătirea lor pentru noaptea de Înviere. Astfel, catolicii fac curățenie și vopsesc mormintele, iar apoi agață o crenguță de salcie pe crucile celor ce au plecat dintre cei vii. De asemenea, alte ramuri de salcie sunt duse la biserică pentru a fi sfințite, apoi sunt luate acasă și agățate de icoane.
Primele menţiuni despre celebrarea Duminicii Floriilor provin din secolul al IV-lea, de la Sfântul Epifanie, căruia i se atribuie două predici la această sărbătoare, şi pelerina apuseană Egeria, care, în însemnările ei de călătorie, descrie modul în care se celebra această sărbătoare în Ierusalim, spre sfârşitul secolului al IV-lea.

De Florii, oamenii merg la biserică pentru a sfinţi crenguţe de salcie pe care le pun la geamuri, la uşi sau la porţi. În unele zone ale ţării, locuitorii de la sate se încing cu ramurile de salcie peste mijloc. Potrivit tradiției, acest ritual îi apără de boli şi îi face mai viguroși. De asemenea, apără casa de rele şi o protejează de întâmplări neplăcute.

Cu ziua de Florii începe ultima săptămână a Postului Paştilor, numită Săptămâna Patimilor, în care creştinii se pregătesc să întâmpine marea sărbătoare a Învierii Mântuitorului Isus Cristos. În acest an, Paștele Catolic este sărbătorit în 31 martie.