„A face politică înseamnă să fii angajatul cetăţenilor, nu stăpânul lor“ Gheorghe Donţu - „Aştept aerisirea PSD!“

Decapitarea - din cauza problemelor din justiţie - a conducerii organizaţiei judeţene PSD Constanţa a generat noi speranţe în rândul membrilor şi al simpatizanţilor partidului. Totodată, revenirea în partid a unor persoane care au fost cândva o forţă ar putea aduce schimbarea mult-aşteptată atât de unii social-democraţi, cât şi de constănţeni.
Unul dintre social-democraţii cu ştate vechi în partid şi al cărui cuvânt a fost ascultat multă vreme la nivelul judeţului Constanţa este Gheorghe Donţu. Revenit din exilul de 11 ani petrecut printre ecologişti, acesta deţine acum funcţia de vicepreşedinte al organizaţiei judeţene PSD Constanţa. Din noua postură, Gheorghe Donţu a acordat primul său interviu cotidianului ZIUA de Constanţa.
 
Ca lider al filialei judeţene PER, eraţi cel care dirijaţi. Cum va fi trecerea de la „şef“ la „subaltern“, având în vedere actuala poziţie deţinută în PSD Constanţa?
 
Am fost preşedinte al PSD un număr bun de ani, înainte de a fi exilat la PER. Ştiu să fiu, în egală măsură, şi angajat, şi angajator. Ca vicepreşedinte, pot lucra la fel de bine în compania unui preşedinte care crede în mine şi pe care sper să nu-l dezamăgesc. Înainte de toate, când vorbim despre politică, este important să ne raportăm la cei pe care îi reprezentăm, şi nu la funcţiile pe care le deţinem. Din această perspectivă, cred că binomul preşedinte-vicepreşedinte poate fi eficient.

Cât credeţi că veţi putea influenţa deciziile care se vor lua în partid de către actualul staff?

Cred că o parte din răspuns se regăseşte în rândurile anterioare. E limpede că în partid există o conducere colectivă unde vocea fiecăruia dintre noi are propria importanţă. Nu cred că vocea mea va fi mai mică sau mai mare decât a celorlalţi vicepreşedinţi. Sper că va fi în consonanţă cu părerile lor.
 
Reîntoarcerea mea în partid nu are ca ţintă finală negarea altor opinii din partid şi impunerea punctelor mele de vedere. E firesc să existe opinii contrare, dar asta nu înseamnă că, pe fond, nu putem lucra împreună. Sper că mi-am câştigat atâta liberate încât să-mi pot argumenta propriile păreri, chiar dacă ele nu întrunesc majoritatea.

Consideraţi că preşedintele Felix Stroe va putea pune în practică acele criterii de selecţie a candidaţilor PSD Constanţa pentru alegerile locale şi parlamentare din 2016?

Da, fără îndoială. Aşa cum îl cunosc şi aşa cum o demonstrează activitatea sa, atât administrativă, cât şi politică, mă îndreptăţesc să cred că va proceda aşa cum a declarat.
 
„Meritocraţia ar trebui să primeze!“
 
Credeţi că oamenii aflaţi deja pe funcţii şi care vor să-şi prelungească şederea pe posturi se vor mai regăsi, având în vedere că altele au fost criteriile lor de promovare, iar constănţenii o ştiu…. relaţii de rudenie, de afaceri etc.?
 

1. Nu am fost parte a niciunei numiri făcute, şi nici la stabilirea criteriilor ce au stat la baza numirilor respective.
2. Cred că dintre cei vizaţi, o mare parte sau chiar toţi vor înţelege că, dacă a plecat Victor Ponta cu oarecare performanţe guvernamentale, acest exemplu trebuie urmat.
3. Protestele societăţii civile constituie un semnal de alarmă pentru toate formaţiunile politice, implicit pentru PSD, şi, ca atare, racordarea la vocea străzii este imperios necesară. Meritocraţia trebuie să primeze.
 
Veţi reuşi să impuneţi dezideratele ecologiştilor în partid, având în vedere că mulţi membri de partid sau prieteni ai acestora ar putea fi deranjaţi?
 

Pe linie de partid, vi s-a oferit funcţia de vicepreşedinte la nivel judeţean. Aspiraţi şi la un mandat de consilier municipal, având în vedere experienţa dobândită în administraţia publică locală ca viceprimar al municipiului Constanţa?
 

Preferaţi un mandat de consilier judeţean pentru a accede, ulterior, la o funcţie de vicepreşedinte CJC sau chiar la cea de preşedinte?
 

Dar măcar pe listele PSD de la CLM Constanţa sau CJC vă veţi regăsi, chiar dacă nu pe un loc eligibil?
 

 
În 2008, la alegerile locale, PER Constanţa a obţinut un mandat de primar şi patru mandate de consilieri locali. Atunci, aţi declarat că până în primăvara 2009 ecologiştii vor planta 4.000 de arbori, câte unul pentru fiecare vot obţinut în scrutin. Aţi reuşit să vă îndepliniţi promisiunea?

Da, am reuşit. Am plantat 5.000 de pomi şi vă am ca martor. La una dintre acţiuni aţi participat şi aţi şi plantat.

În 2008, în comuna Tortoman, PER Constanţa detrona un primar PSD şi impunea unul ecologist, în persoana lui Lucian Chitic, cel mai tânăr edil din judeţ la acea vreme. Ulterior, în 2012, Chitic a trecut în barca PSD şi, astfel, a obţinut prelungirea mandatului de primar. Revenirea dumneavoastră în PSD ar putea avea ca motiv şi această luptă inegală şi, adesea, incorectă, între partidele politice, cele mici fiind mereu în situaţia de a-şi pierde oamenii aflaţi în diverse funcţii pentru că vor să şi le păstreze?
 

În iunie anul curent, declaraţi pentru presa locală că avocatul Dumitru Bădrăgan „este varianta cea mai potrivită pentru Primăria Constanţa dintr-o mie de motive“. Vă mai menţineţi declaraţia? Îl mai susţineţi?
 

În vara anului trecut, declaraţi, citez: „Pot să fiu garantul coagulării dreptei, inclusiv la Constanţa, unde este nevoie de o opoziţie puternică“. Acum reprezentaţi puterea. Cum se împacă acea declaraţie cu situaţia actuală? De ce aţi renunţat la ideea de a pune umărul la coagularea dreptei la nivel local?
 

 
„Ideile valoroase, soluţiile corecte sunt generate şi de partidele mici”
 
Ce aşteptări aveţi de la PSD Constanţa atât în ceea ce priveşte activitatea internă, cât şi relaţia cu celelalte formaţiuni reprezentate la nivel judeţean?
 

Ce părere aveţi despre deciziile recente ale parlamentarilor privind majorările salariale şi pensiile speciale votate pentru aleşii locali?

E în buna „tradiţie“ a Parlamentului României de a-şi rezolva problemele personale, iar ceilalţi să nu conteze. Ne mai mirăm de cenzura opiniei publice! Se pare că încă nu înţelegem că a face politică înseamnă, în primul rând, să fii angajatul cetăţenilor, şi nu stăpânul lor. Nu aş politiza excesiv acest comportament, pentru că risc să deturnez adevărata urâţenie a gestului.

Ce şanse are un guvern tehnocrat să îndeplinească cerinţele societăţii civile mai ales când una dintre principalele cereri vizează eliminarea corupţiei?

Aici sunt două chestiuni. Guvern tehnocrat. Haideţi să definim ce înseamnă guvern tehnocrat, dacă nu cumva e o scadenţă dură aplicată partidelor politice. Cine a împiedicat partidele politice să nu pună oameni competenţi? De ce trebuie ei găsiţi în afara partidelor politice? Dacă vorbim de un stat de drept, dacă vorbim de republică parlamentară, atunci conducerea unei ţări trebuie asigurată de o majoritate rezultată din alegeri. Guvernul tehnocrat trebuie să fie legitimat de majoritatea parlamentară. Probabil că aşa se va întâmpla. Mandatul fiind limitat, cred că este cel mai mic rău la care se poate recurge.
 
Cât priveşte cererile societăţii civile în care capul de afiş îl deţine eliminarea corupţiei, responsabilitatea revine, în primul rând, partidelor politice. Modul de selecţie, de promovare, de întocmire a listelor de candidaţi, de numiri pe funcţii în deconcentrate, toate acestea generează consilii locale corupte, primării corupte, consilii judeţene corupte, instituţii deconcentrate corupte. De aceea, tot ceea ce s-a întâmplat acum trebuie să constituie un serios semnal de alarmă pentru întreaga clasă politică.

Cum aţi caracteriza anul electoral 2016?

Un an agitat, dar şi sărac din perspectiva risipei electorale cu care am fost învăţaţi. Un nou an pierdut, la finele căruia nu cred că se vor schimba foarte multe în ierarhiile politice. Sper ca PSD să fie prima formaţiune politică ce înţelege corect şi complet semnalul dat de stradă.