De-ale iernii
Evenimentele iernii in Constanta
14:09 30 03 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

qmagazine.ro Matei Vișniec - „Franța uită după fiecare atac că se află în război”

ro

15 Jul, 2016 16:32 587 Marime text
Dramaturgul Matei Vișniec, aflat în aceste zile la Festivalul de Teatru de la Avignon, a declarat pentru Q Magazine că toate spectacolele s-au anulat având în vedere declararea doliului național în Franța pentru trei zile.

Analizând tragedia de la Nisa, Vișniec spune că „Franța uită după fiecare atac că este în război!”

Q Magazine:  Franța a fost lovită din nou, chiar de ziua națională, de un atac terorist. Ca ziarist și dramaturg cum percepeți evenimentul tragic petrecut la Nisa?

Matei Vișniec: În mod evident este un act premeditat, pentru că momentul a fost ales cu grijă, de ziua națională a Franței. Dar și locul a fost ales cu grijă. Toți oameni care erau adunați acolo pentru sărbătoare erau într-un fel expuși unui atac terorist, erau într-un fel lipsiți de apărare, cu spiritul, cu sufletul cu mintea la cu totul altceva, și anume la această sărbătoare colectivă, la vacanță. Erau turiști veniți acolo de dragul frumosului, de dragul Franței, de dragul unei sărbători, de dragul socializării.

Acest atac are o semnificație – aș spune – îngrozitoare. Franța uită după fiecare atac că se află într-un război, că se află în stare de asediu, că e pândită,urmărită,  atacată în orice moment.

Acest om, se știe acum, are antecedente penale, era cunoscut pentru furturi, pentru utilizarea armelor de foc, pentru violență conjugală. Nimeni nu-l bănuia de posibilitatea de a trece la un atac în masă și la crime în masă.

Cu siguranță că individul – eu mă aventurez puțin aici – a avut parte de o radicalizare lentă. Aceste forme de radicalizare sunt invizibile practic în societatea franceză. Nimeni nu poate ști până unde a ajuns radicalizarea în anumite cartiere, la anumiți tineri. Pe de altă parte, cum spun socialiștii francezi, organizația Statului Islamic începe să piardă teren. Există, poate, și această schimbare de strategie.

Oamenii care conduc așa numitul califat știu că vor pierde teritoriul și poate au dat ordin ca tinerii care vor să ajungă în Siria și în Irak să nu-și mai asume riscul de a face acest parcurs și să acționeze la ei acasă, acolo unde trăiesc, în Europa. De unde și această strategie îngrozitoare ca un singur om să comită 84 de omucideri.

În felul acesta, practic, „eficiența” unui astfel de atac terorist este maximă. Este mai teribilă decât eficiența atacurilor de la Bataclan sau de la Bruxelles.

Nimeni nu poate spune astăzi în Franța că se află în siguranță sută la sută. Nici pe plajă, nici la munte, nici la sărbătorile diverse, nici la locul de muncă, nici în vacanță. Este un război care nu s-a terminat.

Manuel Valls, premierul francez, a dat o declarație cu privire la acest eveniment spunând câteva cuvinte foarte grave: „Am intrat într-o nouă epocă: va trebui să ne obișnuim cu terorismul”.

Q Magazine:  Practic, prin ceea ce spuneți confirmați declarația directorului FBI care, zilele trecute, a afirmat că distrugerea Statului Islamic va duce la crearea unei „diaspore teroriste”.

M. V.: Sunt de părere că este absolut adevărată această temere. Celulele dorm, indivizii semi-radicalizați sau în curs de radicalizare așteaptă momentul de a trece la acțiune. De altfel, această strategie a fost lansată de mai multe ori, de exemplu, în Israel. Știți bine că există acest cuvânt de ordine „loviți când puteți, dacă puteți, atunci când se ivește ocazia. Orice moment e bun, fără premeditare”. Știți că în Israel au fost comise astfel de atentate cu mașini, dar în mod spontan și neorganizat, în sensul că niște indivizi care mergeau cu mașina au văzut oameni în stația de autobuz și au intrat în ei.

În Franța s-a produs cu totul și cu totul altceva, într-un moment simbolic, într-un moment în care Franța se afla în sărbătoare, psihologic expusă. De altfel, în continuare, Franța va trebui să reflecteze la această tentație de re-adormire sau de scădere a vigilenței după fiecare nou atentat.

Realitatea este atât de surprinzătoare, atât de nouă, acest război asimetric este atât de stupefiant încât oamenii își spun „nu se poate, sigur e o excepție acest atentat, este imposibil ca el să se mai repete”. Cred că așa s-a întâmplat și după atentatul de la Charlie Hebdo, după atentatul din 13 noiembrie anul trecut, și după atentatele din Bruxelles.

Premierul francez, Manuel Valls, a spus azi: „Vor mai exista victime inocente în Franța”. Este un mod de a trezi și populația dintr-un fel de reflex de neîncredere în fața ororii și un mod de a spune francezilor că nimeni nu îi poate apăra sută la sută, e un mod de a le spune „trebuie să începeți să vă gândiți și la un mod de a vă apăra singuri, unde mergeți, cum mergeți, să vă uitați în jur, să fiți prudenți în orice moment”.

Q Magazine: Sunteți la Avignon acum. Cum este atmosfera acolo?

M.V.: Va fi destul de dificil să mai fie văzute spectacole în aceste zile. Cu siguranță, pentru că sunt trei zile de doliu național, vor fi anulate spectacole, sărbători și manifestări. În această dimineață nici nu am ieșit să văd ce se întâmplă. A devenit brusc un festival trist.


Matei Vișniec a debutat în anii 1980 cu poezie și s-a afirmat apoi ca dramaturg. Piesele sale au traversat frontierele, fiind traduse în peste 30 de limbi, iar numele lui s-a aflat pe afișe în peste 40 de țări. Este unul dintre autorii cei mai jucați la Festivalul de Teatru de la Avignon. Din 1990 este jurnalist la Radio France Internationale și își desfășoara activitatea între Franța și România. În anul 2008, Matei Vișniec publică la Editura Cartea Românească primul său roman, Cafeneaua Pas-Parol, scris în 1983. Urmează Sindromul de panică în Orașul Luminilor – unul dintre cele mai apreciate romane ale anului 2009, premiat de revista Observator cultural. În 2010 apare romanul Domnul K. eliberat. Deși l-a scris în 1988 – primul an al exilului său parizian –, autorul a așteptat mai bine de 20 de ani înainte de a-l încredința tiparului. Romanul vizionar Dezordinea preventiva este publicat în anul 2011, iar Negustorul de începuturi de roman a fost recompensat în 2014 cu Premiul „Augustin Frățilă”.

Sursa text + foto: qmagazine.ro
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii