Pentru perioada Paştelui
informaţii utile, tradiţii, program magazine
07:04 26 05 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Informaţii exclusive din documentele DNA Procurorii dezvăluie circuitul banilor dintre Elan Schwartzenberg şi Mazăre (referat arestare)

ro

18 Jun, 2016 00:00 3127 Marime text
ZIUA de Constanţa prezintă documentul prin intermediul căruia procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au cerut şi obţinut arestarea preventivă în lipsă a omului de afaceri Elan Schwartzenberg. Solicitarea a fost făcută în dosarul în care DNA a dispus trimiterea în judecată atât a lui Radu Ştefan Mazăre, fostul primar al municipiului Constanţa, a fratelui acestuia, Alexandru Mazăre, senator în Parlamentul României, cât şi a afaceristului Avraham Morgenstern, fost administrator al SC Shapir Structures SRL, apropiat al lui Radu Mazăre.
 
Conform DNA, „în cursul anului 2011, Schwartzenberg Emilian l-a ajutat pe Morgenstern Avraham, reprezentantul societății (...) SRL (n.r. Shapir Structures), să îi dea lui Mazăre Radu Ştefan, primarul municipiului Constanţa de la acea vreme, suma totală de 175.000 de euro pentru a facilita câştigarea de către această societate, în condiţii avantajoase, a licitaţiei având ca obiect contractul de construire a Campusului Social Henri Coandă în valoare de 40.964.030 de lei fără TVA (circa 10 milioane de euro)“.
 
Cei de la Anticorupţie mai arată că „ajutorul acordat de Schwartzenberg Emilian a constat, pe de o parte, în faptul că a intermediat darea sumei de 175.000 de euro prin interpunerea pe traseul banilor a societății offshore (...) Inc (societate al cărei beneficiar real era) și, pe de altă parte, a facilitat relația dintre Mazăre Radu Ștefan și Morgenstern Avraham, fiind prieten cu amândoi. Suma de 175.000 de euro a plecat din contul societății (...) SRL la data de 16.08.2011, cu justificarea de onorariu de succes (success fee) şi servicii privind depunerea, verificarea, controlarea şi urmărirea licitaţiei pentru proiectul Henri Coandă, iar la datele de 13.09.2011 și 06.12.2011, suma de 175.000 de euro a intrat în conturile personale ale fraților Mazăre“.
 
„Traseul banilor este urmărit și stabilit pe bază de documente bancare, rezultând următorul circuit: (...) În schimbul acestei sume de bani, Mazăre Radu Ștefan a efectuat o serie de demersuri, unele intrând în atribuțiile sale de serviciu (inițierea unor hotărâri de consiliu prin care au fost aprobate diversele etape ale proiectului de construire a Campusului Social Henri Coandă), altele în afara, contrare atribuțiilor sale de serviciu (participarea la întâlniri private cu Avraham Morgenstern și Emilian Schwartzenberg, în care erau discutate și stabilite aspecte referitoare la contractul de construire a campusului)“, potrivit documentului prin intermediul căruia procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au cerut şi obţinut arestarea preventivă în lipsă a omului de afaceri Elan Schwartzenberg.
 
Revenind la începutul anului 2011, în referatul propunerii de arestare se mai arată că „Mazăre Radu Ştefan, în calitate de primar al municipiului Constanţa, a lansat Programul de construire locuinţe modulare grupate în Campusul Social Henri Coandă, aprobat prin hotărâre a Consiliului Local al municipiului Constanţa“.
 
„În acea perioadă, SC (...) SRL se afla deja în relaţii contractuale cu Primăria Constanţa, întrucât obţinuse contractul de execuţie a trei blocuri dintr-un alt proiect, respectiv locuinţe pentru tineri. Reprezentantul acestei societăţi,
Morgenstern Avraham, era prieten cu Schwartzenberg Emilian (...), iar acesta
din urmă era prieten cu primarul Mazăre Radu Ştefan (...). Aşadar, Schwartzenberg Emilian a acţionat ca un liant între reprezentantul firmei (...) şi primarul Constanţei. Pe fondul demarării de către Mazăre Radu Ştefan a Programului de construire locuinţe modulare grupate în Campusul Social Henri Coandă, reprezentantul societăţii (...) a dorit să îşi asigure câştigarea licitaţiei ce urma a fi organizată pentru realizarea acestui proiect“, potrivit DNA.
 
„În consecință, sumele reprezentând mita oferită pentru câştigarea licitaţiei («onorariul de succes», potrivit exprimării folosite în factura achitată de societatea (...) SRL) au fost virate în contul unei societăţi offshore controlate de Schwartzenberg, urmând ca Schwartzenberg Emilian să vireze anumite sume din acest cont, pe măsură ce Mazăre Radu Ştefan îşi îndeplinea obligaţiile, în conturile personale ale primarului şi ale fratelui său, (...). A fost ales Schwartzenberg Emilian pentru a facilita transferul banilor, întrucât acesta se bucura de încrederea atât a lui Morgenstern Avraham, cât şi a lui Mazăre Radu Ştefan, fiind astfel un garant că fiecare dintre cei doi îşi va îndeplini «obligaţiile» asumate (respectiv Morgenstern Avraham era sigur că Schwartzenberg Emilian îi va transfera banii primarului Mazăre Radu Ştefan doar în momentul în care era sigur de efectuarea de către acesta a demersurilor favorabile societăţii sale, iar Mazăre Radu Ştefan era sigur că, odată banii transferaţi de reprezentantul societăţii (...) în conturile lui Schwartzenberg Emilian, îi va primi de la acesta din urmă pe măsură ce va facilita câştigarea licitaţiei de către societatea (...)). Mecanismul folosit seamănă cu utilizarea contului escrow în relaţiile comerciale (...)“, conform referatului cu propunerea de arestare.
 
Procurorii DNA mai arată că Emilian Schwartzenberg ar fi transferat „în contul personal al primarului Mazăre Radu Ştefan deschis la (...), Sucursala (...), Netanya, Israel, suma de 95.000 de euro la data de 13.09.2011”.
 
„În contul personal al lui (...) deschis la aceeaşi bancă - (...), Sucursala (...), Netanya, Israel, suma de 40.000 de euro în aceeaşi dată, 13.09.2011. Tot în contul personal al lui (...) deschis la (...), Sucursala (...), Netanya, Israel, (...) Inc., a mai transferat suma de 40.000 de euro în data de 6.12.2011, însă, întrucât acest cont fusese închis în luna octombrie 2011, banii au intrat în contul celui de al treilea frate, (...), cont deschis la aceeași bancă din Israel. Ultima tranşă este plătită la data de 6.12.2011 şi tot în luna decembrie 2011 se semnează contractul dintre RAEDPP Constanţa şi societatea (...) (cea de la care a plecat iniţial suma de bani), ca urmare a câştigării licitaţiei de către această din urmă societate“, după cum se precizează în documentele DNA.
 
„Toate aceste transferuri nu au avut o justificare economică, în realitate acești bani constituind mită (onorariu de succes, în exprimarea folosită în documentele ridicate de la (...) SRL). Lipsa justificării economice a transferurilor succesive între societățile (...) SRL, (...) Ltd Cipru, (...) Inc și, în final, conturile personale ale fraților Mazăre rezultă din următoarele argumente: suma de 175.000 de euro pleacă din contul societății (...) SRL către conturile din Cipru ale lui (...) Ltd cu justificarea onorariu de succes (success fee), fiind invocat contractul nr. 29/16.01.2009 încheiat între cele două societăți. Or, așa cum reține expertul desemnat în cauză, nu există rapoarte de lucru, situații de lucrări care să justifice această plată; mai mult, anexa întocmită de prestator la factura nr. (...)/11.08.2011 detaliază suma de 175.000 de euro ca «onorariu de succes», fără a exista o corelație cu prevederile contractuale în ceea ce privește onorariul de succes (cu alte cuvinte, deși onorariul de succes este plătit în baza acestui contract, analizând prevederile acestui contract, se constată că părțile nu au prevăzut plata de onorarii de succes, nici condițiile în care astfel de onorarii ar trebui plătite și nici cuantumul pe care ar trebui să le aibă astfel de onorarii).
 
Ulterior, societatea (...) Ltd transferă 173.012 euro la data de 22.08.2011 către beneficiar societatea (...) (societatea lui Schwartzenberg Emilian), în conturile din Liechtenstein, cu explicația «invoice» (în română, factură), în condițiile în care această din urmă societate nu a prestat niciun serviciu societății (...) - (...). Societatea (...) (compania lui Schwartzenberg Emilian) transferă fraților Mazăre Radu Ștefan și (...) suma de 175.000 de euro, cu justificarea onorarii (fees); or, din analiza declarațiilor de avere făcută de Agenția Națională pentru Integritate, a rezultat că toate fondurile aferente conturilor din Israel ale celor doi inculpați nu au o proveniență licită“, au conchis procurorii DNA.

Ti-a placut articolul?

Comentarii