De-ale iernii
Evenimentele iernii in Constanta
02:58 17 01 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

160 de ani de la dezrobirea romilor, la Constanţa. „Am avut evenimente la care vedeau că nu e cu buriceală şi plecau dezamăgiţi“ (galerie foto)

ro

22 Feb, 2016 00:00 1360 Marime text


Robia ţiganilor a durat mai mult de cinci secole în Moldova şi Valahia. Secole despre care în istoria românilor care se studiază la şcoală astăzi nu se ştie nimic. Deşi se vorbeşte, în treacăt, despre reformele lui Alexandru Ioan Cuza, despre dezrobirea romilor şi, implicit, cum au ajuns ei să fie robi nu se spune aproape niciun cuvânt în cărţile istoriei de astăzi. O parte importantă din viaţa şi trecutul comunităţii rome, despre care nu ştim mai nimic, despre care comunitatea de astăzi nu ştie mai nimic.
 
Pe 20 februarie (8 februarie, după calendarul iulian), s-au împlinit 160 de ani de la ceea ce Mihail Kogălniceanu considera a fi un act pentru înlăturarea „păcatele(lor) lor şi ale părinţilor lor de a fi fost ani lungi stăpâni pe suflete de ţigani“.


 
La Constanţa, evenimentul a fost marcat subtil. Câţiva etnici au luat parte, la invitaţia Asociaţiei Partida Romilor „Pro-Europa“ - organizaţia judeţeană Constanţa, la un eveniment mai degrabă informal. Deşi organizat în parteneriat cu Instituţia Prefectului - Judeţul Constanţa şi Direcţia Judeţeană a Distribuţiei şi Exploatării Filmului Constanţa, sâmbătă seară, la Cityplex Tomis, niciun oficial nu a fost alături de membrii comunităţii rome pentru a celebra (sau comemora) acest eveniment, statuat prin Legea nr. 28/2011.
 
După proiecţia documentarului „Sclavia romilor. Lungul drum către libertate“, participanţii la eveniment au avut ocazia de a vedea pe marele ecran filmul „Aferim“, premiat cu trofeul „Ursul de Argint“ la Festivalul Internaţional de Film de la Berlin.
 

„Deşi dezrobirea ar trebui să aibă o însemnătate foarte puternică, robirea este un eveniment foarte puţin cunoscut. România are nevoie de o politică naţională prin care îşi asumă robirea romilor. Trebuie să conştientizăm, să înţelegem şi să studiem acest fenomen. Un prim pas este acela că instituţiile din ţară noastră au început să marcheze acest eveniment“, a declarat Ştefan Adrian Gămălie, expert rom, Instituţia Prefectului - Judeţul Constanţa.

 
Pe 20 februarie 1856 a fost votată „Legiuirea pentru emanciparea tuturor ţiganilor din Principatul Ţării Româneşti“. Astfel, a fost desfiinţată robia romilor angajaţi la boieri, fiind daţi drept despăgubire zece galbeni pentru fiecare ţigan, din Casa fondului de despăgubire. Una dintre condiţiile impuse a fost să se statornicească, iar nomazii să se aşeze în satele unde doresc, cu obligaţia de a avea locuinţe şi gospodării proprii. Mulţi dintre robii romi de atunci nu au ştiut ce să facă cu această libertate. Astfel că s-au întors, spăşiţi, la stăpânii lor.
 

„Fenomenul este total necunoscut atât populaţiilor majoritare, cât şi celor de etnie romă. A fost un subiect tabu. Sunt mulţi oameni din comunitate care nu cunosc amănunte. Sunt puţini care parcă ar fi auzit cândva că romii au fost robi, dar nu ştiu amănunte. Istoria României, mai ales cea scrisă în perioada comunistă, omite această perioadă a istoriei. Istoria trebuie tratată cu respect, indiferent de conotaţiile ei pozitive sau negative“, a adăugat Ştefan Gămălie.

 
Romii de altădată erau cunoscuţi atât pentru meseriile pe care le aveau, cât şi pentru tradiţiile şi dansurile lor frumoase. În urmă cu 160 de ani, la 20 februarie, romii au reuşit să devină liberi prin decretul dat de Alexandru Ioan Cuza.
 

„Instituţiile abilitate din România ar trebui să sprijine mai mult astfel de producţii prin care se face cunoscut acest fenomen al robirii şi dezrobirii romilor. Să luăm exemplul statelor civilizate. SUA are chiar o zi dedicată istoriei persoanelor de culoare, ajutându-i să îşi descopere rădăcinile. Romii trec prin ce au trecut şi afro-americanii. Tradiţiile şi meseriile romilor de astăzi se trag din meseriile pe care robii de atunci le practicau“, precizează Ştefan Gămălie.

 
La prezentarea filmului documentar „Sclavia romilor. Lungul drum către libertate“, primul film documentar despre robia romilor din Ţările Române, realizat de Centrul naţional de cultură a romilor „Româno Kher“, în colaborare cu o echipă de experţi în domeniu, printre care şi acad. prof. dr. Constantin Bălăceanu Stolnici, prof. univ. dr. Adrian Cioroianu şi lector universitar dr. Delia Grigore, mulţi dintre romii prezenţi în sală ridicau curioşi din sprâncene. Dacă urmaşii romilor de atunci nu au cunoştinţă despre acest fenomen, este şi vină noastră.

„Există măsuri de discriminare pozitivă, dar avem nevoie de a schimba mentalitatea societăţii româneşti. Nu sunt suficiente doar măsurile pozitive asumate de către stat. Trebuie să luptăm şi să facem şi noi ce au făcut alţii în statele civilizate. Sperăm ca, pe viitor, să avem parteneri mai mulţi din mass-media şi să nu se caute doar acea parte de scandal, de senzaţional. Au fost eveniment culturale la care  veneau, vedeau că nu e cu fuste, nu e cu buriceală, nu e cu manele şi plecau dezamăgiţi“, a conchis Ştefan Gămălie.

Ti-a placut articolul?

Comentarii