Turbina eoliană nu este o construcţie specială! „Primăria nu a dat avize şi acorduri, pentru a mări bugetul de stat!”

Guvernul şi-a făcut deja calcule, estimând că va încasa, în anul 2014, 488 de milioane de lei din impozitul pe construcţii speciale.
Taxa numită generic pe „stâlp”, pregătită de Guvern, se va aplica în cazul turbinelor eoliene, cabinelor telefonice, coşurilor de fum, iazurilor de peşte, stâlpilor de înaltă tensiune, cablurilor, transformatoarelor, serelor, rampelor de încărcare, dar şi parcărilor marilor hipermarketuri, piscinelor, etc.
Cei care vor aduna aceste impozite sunt primarii.

La Constanţa, şefii de autoritate locală declară că nu au primit nicio informaţie de la Guvern cu privire la aceste taxe, însă nu sunt de acord ca banii strânşi de ei să ajungă la bugetul central, solicitând ca măcar o cotă parte din venituri să rămână la comunităţile locale. În cazul eolienelor, pe acestea doar guvernanţii le consideră construcţii speciale! Primarii susţin că turbinele eoliene nu sunt construcţii speciale, sunt pur şi simplu construcţii, iar impozitele pe turbine nu au ce căuta la bugetul central, din contră trebuie să rămână în localităţi, acolo unde le este locul.

„Eoliana este o construcţie conform Codului Fiscal, iar valoarea contabilă a unei construcţii se impozitează de către autorităţile locale, cotă fiind cuprinsă între 0,5% şi 1,5%. Dacă ei spun construcţii speciale, probabil că sunt şi astfel de construcţii. Probabil, stâlpii de energie sau altceva, dar nu turbina eoliană”, a mai declarat primarul comunei Peştera, Valentin Vrabie. „Sper să nu accepte primarii lucrul acesta (n.r. ca turbina eoliană să fie considerată construcţie specială)”, a mai spus şeful autorităţii locale. 

Guvernul, în loc să vină cu noi impozite pentru domeniul eolian, ar trebui să reia de urgenţă plata certificatelor verzi, este de părere primarul Valentin Vrabie. „Dacă Guvernul ar fi fost raţional, în primul rând, ar oferi în continuare certificatele verzi. Dar investitorilor, care nici nu au construit eolienele la Peştera (mai trebuie să construiască 230 de turbine), deja li se pun impozite, bineînţeles tăindu-le şi bruma aia de facilitate, numită certificate verzi”, a afirmat Valentin Vrabie. Primarul a mai spus că Guvernul este dator să facă planuri şi strategii pentru atragerea de investitori, şi nu de îndepărtare a acestora. „Strategia USL-ului este să desfiinţeze clasa de mijloc, care aproape că nu mai există în România, iar oamenii să devină atât de săraci încât să poate fi cumpăraţi cu un pui, aşa cum se întâmplă în Constanţa, unde, cu actuala conducere, nu votează decât cei care primesc un pui”, a explicat Valentin Vrabie. 

Se centralizează resursa

„Din punctul meu de vedere este o anomalie să se ia banii la nivel central”, spune şi primarul comunei Poarta Albă, Vasile Delicoti. „Primăria a dat avize şi acorduri, în cazul eolienelor, pentru a beneficia de nişte bani şi a dezvolta localitatea, nu pentru a mări bugetul de stat!”, declară şeful autorităţii locale.
Primarul comunei Poarta Albă a subliniat că prin astfel de măsuri asistăm de fapt la o centralizare, nicidecum la dorita descentralizare. „Aceasta nu mai este descentralizare! În loc să descentralizeze resursa financiară, să lase localităţile să se descurce singure, să nu mai stea ploconite la bugetul de stat al Capitalei, ei nu fac decât să centralizeze resursa”, afirmă Vasile Delicoti. 

„O să stăm cu mână întinsă, fie la Consiliul Judeţean, fie la instituţiile financiare!”

La rândul lui, primarul comunei Pecineaga, Lili Pîslaru, declară că „nu se poate aşa ceva” şi că normal ar fi ca din banii încasaţi din impozite să revină comunelor o cotă parte. „Sunt venituri încasate şi impozite pe UAT-ul nostru şi este bine ca ele să rămână în bugetul local”, a mai mărturisit acesta. Dacă banii din impozitarea eolienelor vor ajunge la bugetul de stat, şeful comunei Pecineaga susţine că li se ia cea mai importantă taxă. „Ele sunt cele mai importante şi mai consistente ca valoare. Dacă le ia şi le bagă în acelaşi buget naţional, o să stăm cu mână întinsă, fie de Consiliul Judeţean, fie la toate forurile aceste financiare naţionale”.