De-ale iernii
Evenimentele iernii in Constanta
14:27 26 03 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Primarii constănţeni atenţionează autorităţile centrale ADS, obstacol în procesul de punere în posesie (II) (galerie foto)

ro

22 Jan, 2016 00:00 1248 Marime text
Premierul Dacian Cioloş a avut o întrunire, recent, cu ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Potrivit unei informări postate pe site-ul Guvernului, subiectele abordate au vizat problematica gestiunii fondurilor europene pe care ministerul le are în responsabilitate cu Programul Operaţional Regional şi Programul Operaţional care vizează administraţia despre cadastru şi reforma funcţiei publice şi a administraţiei teritoriale.

Dialogul s-a axat, în special, pe subiectul fondurilor europene, „în ideea în care ministerul este într-un anumit fel finanţator pe programe de investiţii la nivel local, la nivel regional, dar vizează şi anumite politici sectoriale pe care le avem ca prioritate“, după cum a arătat prim-ministrul.

Dacian Cioloş a subliniat: „De acum înainte, când vorbim de fonduri europene, aş vrea să nu mai tratăm acest aspect doar ca pe o sursă de finanţare, ci să ne concentrăm pe gradul de absorbţie. Vreau, în paralel, să lucrăm şi pe calitatea absorbţiei, şi pe impactul acestei absorbţii pe diferite sectoare pe care ne-am stabilit anumite priorităţi“.

În ceea ce priveşte cadastrul, Cioloş a subliniat că „lucrurile sunt foarte mult întârziate, pentru că nici 20% din teritoriu nu e încă înregistrat în cadastru“. O soluţie pentru rezolvarea acestei probleme ar fi, în opinia sa, utilizarea fondurilor europene, suficiente pentru circa 700 de localităţi care ar putea fi finanţate în următorii doi-trei ani pentru a finaliza cadastrul.

Un factor important ar fi „voinţa autorităţilor locale, mai ales la nivelul comunelor, de a se implica în acest efort de cadastrare. Sunt anumite rezistenţe la nivelul comunelor de a se implica în acest proces de clarificare a situaţiei proprietăţii, de punere în posesie, de clarificare a punerilor prin posesie şi apoi de înregistrare a titlurilor de proprietate în cadastru“, a constatat şeful Executivului.

Pentru a forţa mâna administraţiilor locale, nu este exclus să apară condiţionări din partea autorităţilor centrale. „Ne gândim să condiţionăm într-un anumit fel, utilizând inclusiv finanţările pe care le avem pentru anumite tipuri de infrastructură sau alte investiţii în comune, de voinţă, de dorinţa de angajare, de implicare a autorităţilor, a primarilor, a consiliilor locale în a-şi finaliza procesul de cadastru“, a declarat Cioloş.

În acest context, am continuat dialogul cu primari ai localităţilor constănţene despre strategia lor de lucru, problemele cu care se confruntă în aplicarea prevederilor legale în vigoare şi priorităţile stabilite pentru perioada următoare.

Demersuri către ADS fără efect

Clarificarea situaţiei privind punerea în posesie în comuna Poarta Albă se pare că mai are mult de aşteptat. Primarul Vasile Delicoti ne-a declarat că nu poate pune în practică legea din cauza unei instituţii a statului: Agenţia Domeniilor Statului (ADS). „Nu putem aplica Legea 165 pentru că nu am primit nici până acum terenul de la ADS. Noi am făcut toate demersurile necesare către ADS şi... nimic. Mai avem de onorat aproximativ 80 de solicitări, ceea ce presupune punerea în posesie pe 100 de hectare”, a menţionat gospodarul-şef. Deşi autorităţile centrale dau din pinteni cu realizarea cadastrelor generale la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, la Poarta Albă nici nu se poate pune problema. Motivul, ca şi în alte cazuri, lipsa banilor.
 
„În intravilan am făcut cadastrul doar pentru obiectivele Primăriei. Străzi, terenuri etc., nu. Este necesar un cadastru general, însă, din punct de vedere financiar, nu putem acoperi costurile. Vom lucra doar pe obiectivele Primăriei, străzile şi drumurile de exploatare nu le putem face”, ne-a declarat Delicoti.
 
În schimb, autorităţile locale din Poarta Albă încearcă să suplinească lipsa banilor prin atragerea de fonduri europene. Potrivit primarului, până acum au fost elaborate trei proiecte şi la un altul se lucrează, pentru a fi depuse pe diverse sesiuni ale exerciţiului financiar european 2014-2020. „Am elaborat un proiect pentru asfaltarea drumurilor din comună, unul pentru reabilitarea Colegiului Agricol şi un altul privind construirea unei şcoli în Poarta Albă Nord. De asemenea, lucrăm la un proiect pentru realizarea unor drumuri de exploatare”, a menţionat primarul Vasile Delicoti.

Inventariere cu date strânse în stil ceauşist!?

Nu mai puţin de 400 de dosare din comuna Independenţa îşi aşteaptă „verdictul” privind punerea în posesie conform prevederilor Legii 165. Potrivit primarului Cristea Gâscan, de această situaţie se fac vinovaţi cei din Comisia Judeţeană de Fond Funciar din cadrul Prefecturii Constanţa, dar şi funcţionari ai unor instituţii de la Centru.
 
„Avem circa 400 de dosare pe care nu le putem depune. La Prefectură se primesc câte zece pe şedinţă (n.r. referire la întrunirile Comisiei Judeţene de Fond Funciar din cadrul Instituţiei Prefectului - Judeţul Constanţa) şi nu s-a mai întrunit de mult. Totodată, nu avem teren disponibil pentru că ADS ne-a luat din terenul fostului IAS şi a dat altor localităţi. Teren nu, birocraţia ne pune piedici şi nici pe despăgubiri nu le putem depune. Inventarierile s-au făcut după date de la Bucureşti care nu coincid cu realitatea din teren. După datele celor din capitală, ne-am trezit că avem păduri şi izlaz”, ne-a declarat primarul Cristea Gâscan.
 
Nici la Independenţa nu există un cadastru general şi nici nu sunt şanse ca acesta să fie elaborat prea curând. „Nu există. Începuse Nicuşor Constantinescu cu o firmă, dar, cu scandalul iscat, s-a oprit. Bugetul local nu ne permite. Există doar cadastrări făcute, în funcţie de nevoi, de particulari. Dacă se dau bani de la judeţ, de la Centru, poate, sau dacă ar fi fonduri europene, dar fără nicio implicare financiară din partea Primăriei, am încerca să facem acest cadastru general”, ne-a declarat Cristea Gâscan.
 
Deocamdată, administraţia din Independenţa aşteaptă deschiderea noilor sesiuni pentru a depune proiectele pregătite. „Avem un proiect pentru asfaltarea a 5,7 kilometri de drumuri din comună şi un altul care trebuie reactualizat şi depus, pentru amenajare văi ape pluviale în localităţile Tufani şi Movila Verde. Aş mai vrea un proiect pentru pietruirea drumului economic care să lege şoseaua Independenţa de şoseaua Viroaga, dar să vedem”, ne-a spus şeful administraţiei locale.

ADS nu renunţă la păşune?!

Şi în comuna Saraiu se încearcă soluţionarea dosarelor privind punerea în posesie, dar obstacolele nu lipsesc nici aici. Primarul comunei, Dorinela Irimia, a confirmat că pe Legea 165 se lucrează, dar cu dificultate. „Noi mai avem ceva rezerve de teren, dar avem şi de preluat de la ADS 257 de hectare de păşune. Nu se ştie când… Dar nici aşa nu acoperim toate solicitările oamenilor. Dacă ADS ne-ar da acea suprafaţă, tot am mai avea nevoie de 543 de hectare”, ne-a explicat gospodarul-şef.
 
Despre cadastrul general la Saraiu vom putea discuta mai târziu. Deocamdată, s-a contractat o firmă. „Lucrăm la cadastru. Am găsit în Primărie doar câteva planuri parcelare avizate pe zona unde urma să apară parcul de eoliene, un proiect mort din faşă. Avem contract cu o firmă din Constanţa, am avizat o parte a lucrărilor efectuate şi, ulterior, vom discuta şi despre cadastrul general al comunei”, ne-a declarat şefa administraţiei de la Saraiu.
 
În schimb, Dorinela Irimia îşi pune mari speranţe în proiectele cu finanţare europeană. „Avem proiecte pentru drumuri de exploatare agricolă, pentru asfaltare drumuri în Saraiu şi Dulgheru, dar şi pentru trotuare în localităţile Saraiu, pentru construirea unei case de cultură în comună, precum şi pentru construirea unui cămin pentru persoane vârstnice în cartierul de locuinţe noi şi a unei săli de sport. Cinci proiecte au fost depuse şi declarate eligibile, aşteptăm finanţarea. Este vorba despre asfaltare pe Dulgheru (în valoare de peste 34,6 milioane de lei), trotuare (peste 1,7 milioane de lei), mansardare anexă Primăria Saraiu (în valoare de 607.196 de lei), căminul pentru bătrâni (estimat la 7.327.338 de lei) şi reţeaua de canalizare, proiect evaluat la 8.767.291 de lei”, ne-a declarat Dorinela Irimia, primarul comunei Saraiu.

Deficit de teren pentru punere în posesie

Nici în comuna Crucea lucrurile nu sunt cum ar trebui când vine vorba de punerea în posesie a oamenilor. „E foarte dificil să definitivezi procesul de punere în posesie. Nu avem nici terenul necesar. Deficitul este de aproximativ 844,6 hectare pentru a acoperi toate solicitările. Probabil că vor fi trecuţi la despăgubiri. Rămâne de văzut”, ne-a declarat primarul Gheorghe Frigioi. 
 
La Crucea, cadastrul general are şanse să fie definitivat oarecum mai repede, comparativ cu alte localităţi. Cel puţin aşa dă de înţeles gospodarul-şef. „Avem tot trecut şi validat de Consiliu. Cadastru nu avem la tot terenul, deoarece a fost o problemă încurcată din punct de vedere legislativ. Avem contract cu o firmă pentru a face cadastrul pe terenul ce a rămas de pus în posesie. Restul, inclusiv drumurile, are cadastru”, susţine Frigioi.
 
Pentru exerciţiul financiar european 2014-2020, comuna Crucea a depus două proiecte pe măsura 7.2 pentru asfaltarea străzilor din Gălbiori şi Băltăgeşti şi pentru extinderea Liceului Tehnologic Crucea. „Aşteptăm evaluarea, dar avem convingerea că vom avea punctajul necesar pentru a obţine finanţarea. Totodată, mai suntem parteneri, alături de comunele Mihail Kogălniceanu şi Siliştea plus alte două localităţi din Bulgaria, într-un proiect transfrontalier privind pregătirea forţei de muncă în profesia de asistent social pentru bătrâni şi persoane cu dizabilităţi”, a adăugat primarul.
 
Acesta a motivat numărul redus al proiectelor depuse. „Se întârzie mult şi se fac multe reveniri după ce proiectul este declarat eligibil. Cei care verifică realizează, la un moment dat, că nu s-au uitat bine pe proiect şi ajung să ne ceară banii înapoi. Birocraţia, superficialitatea funcţionarilor din ministere şi din instituţiile abilitate să verifice proiectele, schimbările metodologiei pentru elaborarea şi derularea unui proiect pe fonduri europene şi nenumăratele drumuri la Bucureşti ne omoară”, a explicat primarul comunei Crucea, Gheorghe Frigioi.

„Nu intenţionăm să depunem proiecte în următoarea perioadă!”

În comuna Grădina, lucrurile par să stea bine faţă de alte localităţi ale judeţului. Administraţia locală a depus eforturi pentru a cadastra cât mai mult din suprafaţa totală a comunei. „Am cadastrat păşunile. Încă nu avem cereri de la persoanele fizice să cadastrăm terenurile deţinute de acestea, pe banii Primăriei. Avem suprafeţele extravilane cadastrate şi intabulate în proporţie de 80%”, a declarat, pentru cotidianul ZIUA de Constanţa, viceprimarul comunei Grădina, Nicoleta Dore.
 
La capitolul punere în posesie, aproape toţi locuitorii comunei Grădina deţin procesul-verbal care atestă punerea în posesie. Conform viceprimarului, în aceste zile se lucrează de zor la fondul funciar, pentru ca nicio persoană să nu aibă probleme cu atestarea proprietăţilor.
 
Când vine vorba de fonduri europene, comuna constănţeană Grădina se laudă cu un centru pentru prevenirea abandonului copiilor, finalizat din fonduri europene, proiect în valoare de 500.000 de euro. „Pe de altă parte, nu intenţionăm să depunem proiecte în următoarea perioadă. Avem un proiect derulat cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, dar nu avem proiecte elaborate pentru fonduri europene. Ce am avut am obţinut şi am finalizat”, a completat viceprimarul comunei Grădina, Nicoleta Dore.

„E praf în ochi atragerea de fonduri europene!”

Când aude de atragerea de fonduri europene, primarul comunei Mihai Viteazu ia foc. „Nu depun niciun proiect pe fonduri europene. E praf în ochi să atragi fonduri europene! M-am săturat până peste cap de hârtii şi de câţi bani se aruncă aiurea pe tot felul de studii, ca apoi să te trezeşti că proiectul este declarat neeligibil sau eligibil, dar fără finanţare. La câte se cer, este imposibil să nu greşeşti, iar dacă ai greşit, îşi iau banii înapoi”, ne-a spus şeful administraţiei locale de la Mihai Viteazu, Gheorghe Grameni. 
 
Primarul este nemulţumit şi de aplicarea legislaţiei privind punerea în posesie a oamenilor. Deşi mai are câteva dosare de soluţionat, lucrurile s-au împotmolit. „Nu avem multe dosare, dar stagnăm. Nu ştiu ce se întâmplă în Comisia Judeţeană de Fond Funciar, care nu a mai eliberat titlurile. Pe Legea 165 avem până în zece dosare, iar pentru 90% avem terenul pe care să fie puşi în posesie. Probleme avem la două sole, unde cadastrarea s-a efectuat greşit la punerea în posesie pe Legea 18 şi apare o lipsă de teren”, a precizat Grameni.
 
Deşi cadastrul general ar fi făcut în proporţie 80%, primarul din Mihai Viteazu susţine că nu-i ajută cu nimic pe oameni la departajările care se fac pentru moşteniri. „Doar păşunea nu are cadastrare. Restul, drumurile interioare sunt castrate”, a precizat Gheorghe Grameni.

Infrastructura şi învăţământul, finanţate de UE

În comuna Istria, procesul de punere în posesie este pe final. Potrivit primarului Ioan Herdean, 99% dintre solicitări au fost onorate, oamenii fiind puşi în posesie. „Două-trei titluri mai sunt de eliberat. Avem foarte multe dosare pe despăgubiri”, a adăugat primarul. Şi la capitolul cadastrare, comuna Istria stă bine. „Avem 70% din cadastrul general făcut, pentru că am fost nevoiţi. Extravilanul este cadastrat şi mai lucrăm”, a declarat Herdean.
 
Şi cum primarilor li s-a indicat ca sursă de finanţare a nevoilor comunităţii fondurile europene, Ioan Herdean şi-a făcut temele. „Avem elaborate cinci proiecte, care urmează să fie depuse când se deschid noile sesiuni. Trei dintre ele sunt pentru asfaltări şi modernizări de drumuri, unul pentru reabilitarea şcolii din comună şi altul vizează construirea de podeţe şi şanţuri pentru colectarea apelor pluviale”, ne-a declarat şeful administraţiei locale din Istria, Ioan Herdean. 

Citeşte şi

Cioloş cere implicare în absorbţia de fonduri europene
Cum rezolvă primarii din judeţul Constanţa problema cadastrării

Ti-a placut articolul?

Comentarii