Primarii constănţeni înaintează cu greu în procesul de cadastrare. Suprapunerea suprafeţelor de teren, o piedică greu de trecut (III) (galerie foto)

 
Recent, premierul Dacian Cioloş a avut o întâlnire cu ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Subiectele abordate au vizat problematica gestiunii fondurilor europene pe care ministerul le are în responsabilitate cu Programul Operaţional Regional şi Programul Operaţional care vizează administraţia, cadastrul şi reforma funcţiei publice şi a administraţiei teritoriale, potrivit unei informări postate pe site-ul Guvernului.

Dialogul s-a axat în special pe subiectul fondurilor europene, „în ideea în care ministerul este într-un anumit fel finanţator pe programe de investiţii la nivel local, la nivel regional, dar vizează şi anumite politici sectoriale pe care le avem ca prioritate“, după cum a arătat prim-ministrul.

Dacian Cioloş a subliniat: „De acum înainte, când vorbim de fonduri europene, aş vrea să nu mai tratăm acest aspect doar ca pe o sursă de finanţare, ci să ne concentrăm pe gradul de absorbţie. Vreau, în paralel, să lucrăm şi pe calitatea absorbţiei, şi pe impactul acestei absorbţii pe diferite sectoare pe care ne-am stabilit anumite priorităţi“.

În ceea ce priveşte cadastrul, Cioloş a subliniat că „lucrurile sunt foarte mult întârziate, pentru că nici 20% din teritoriu nu e încă înregistrat în cadastru“. O soluţie pentru rezolvarea acestei probleme ar fi, în opinia sa, utilizarea fondurilor europene, suficiente pentru circa 700 de localităţi care ar putea fi finanţate în următorii doi-trei ani pentru a finaliza cadastrul.

Un factor important ar fi „voinţa autorităţilor locale, mai ales la nivelul comunelor, de a se implica în acest efort de cadastrare. Sunt anumite rezistenţe la nivelul comunelor de a se implica în acest proces de clarificare a situaţiei proprietăţii, de punere în posesie, de clarificare a punerilor prin posesie şi apoi de înregistrare a titlurilor de proprietate în cadastru“, a constatat şeful Executivului.

Pentru a forţa mâna administraţiilor locale, nu este exclus să apară condiţionări din partea autorităţilor centrale. „Ne gândim să condiţionăm într-un anumit fel, utilizând inclusiv finanţările pe care le avem pentru anumite tipuri de infrastructură sau alte investiţii în comune, de voinţă, de dorinţa de angajare, de implicare a autorităţilor, a primarilor, a consiliilor locale în a-şi finaliza procesul de cadastru“, a declarat Cioloş.

În acest context, am continuat să discutăm cu primarii localităţilor constănţene despre strategia lor de lucru, dar şi despre problemele cu care se confruntă în aplicarea prevederilor legale în vigoare şi priorităţile stabilite pentru perioada următoare.

La Eforie se lucrează intens

Administraţia locală din staţiunile Eforie Sud şi Eforie Nord anunţă că a cadastrat 80% dintre străzile şi drumurile localităţilor. Problema de care se loveşte Primăria Eforie este însă reactualizarea cadastrului. Deşi 80% dintre suprafeţe sunt puse în posesie, potrivit multor cadastre, anumite imobile se află în mijlocul străzii, deşi, în realitate, acestea sunt în rând cu imobilele vecine.
 
„Am anticipat că se va cere cadastrarea, de aceea administraţia locală a început încă de anul trecut rezolvarea acestei probleme. Cât despre punerea în posesie, zonele în care Primăria a pus la dispoziţie terenuri, nu avem probleme. Există procese-verbale. Dar la persoanele fizice, încă mai avem de intabulat şi de cadastrat“, a declarat, pentru cotidianul ZIUA de Constanţa, primarul din Eforie, Ovidiu Brăiloiu.
 
Când vine vorba despre atragerea de finanţare europeană, primarul Ovidiu Brăiloiu susţine că are mai multe planuri pentru depuneri de proiecte, dar că nu ştie exact sumele pe care le va solicita. „În principiu, vrem să asfaltăm străzi, să amenajăm parcuri. Proiecte sunt multe, dar trebuie să vedem câte vor fi acceptate. Până la urmă, se face o evaluare“, a adăugat Ovidiu Brăiloiu.

La Tuzla, „se suprapun suprafeţele de teren“

Nici la Tuzla nu este linişte în această perioadă. Administraţia locală din comuna constănţeană depune eforturi susţinute pentru a finaliza măcar punerea în posesie. Astfel, doar pentru 30% dintre suprafeţele comunei sunt întocmite procese-verbale de punere în posesie. „O problemă majoră, care ne dă mari bătăi de cap, este că se suprapun suprafeţele de teren. De aceea, ne este greu să trecem şi către următorul pas, cadastrarea. Pe de altă parte, ne dorim să obţinem finanţare europeană pentru proiecte ca asfaltări şi canalizări. Cu bugetul pe care îl avem noi, chiar nu ne-am putea descurca“, a spus viceprimarul cu atribuţii de primar al comunei Tuzla, Taner Reşit.

La Aliman, terenurile extravilane aşteaptă cadastrarea

Agitaţia de la Guvern a cuprins toată ţara. De îndată ce au auzit spusele prim-ministrului, aleşii locali din Aliman muncesc de zor pentru întocmirea cadastrului general din comună. „Mai avem de pus în posesie cam 30%. Ar fi foarte bine dacă am rezolva această treabă până la finalul acestui an. Totuşi, termenul nostru de finalizare rămâne luna septembrie“, a declarat primarul comunei Aliman, Gheorghe Topală.
 
Conform gospodarului-şef, străzile au fost deja cadastrate, însă toate terenurile extravilane din comună aşteaptă în continuare procesul de cadastrare. Primarul Gheorghe Topală susţine că şi-ar dori ca în acest an să depună mai multe proiecte, care să devină realitate, cu ajutorul fondurilor europene, printre care asfaltarea străzilor şi canalizarea pentru comună. 2 milioane de euro ar urma să ceară administraţia locală de la Uniunea Europeană pentru finalizarea acestor proiecte.

Cernavodă - „Muncim în fiecare zi ca să terminăm cadastrul general“

 Cernavodă este unul dintre oraşele care stau bine la capitolul cadastrării generale. Astfel, 65% din toată suprafaţa oraşului este cadastrată, doar că administraţia locală înaintează foarte greu în rezolvarea acestei probleme. „Muncim în fiecare zi ca să terminăm cadastrul general. Avem de soluţionat un număr foarte mare de dosare, multe incomplete, ale căror cereri s-au întors de la Fondul Proprietatea. Aceste dosare se întorc continuu, pentru că oamenii nu au reuşit să îşi obţină despăgubirile în bani“, a afirmat primarul oraşului Cernavodă, Gheorghe Hânsă.
 
Administraţia locală face toate demersurile necesare ca procesul cadastrării să înainteze, de aceea, în urmă cu patru ani, Primăria a oferit mai multe loturi pentru construcţia de blocuri, astfel încât oamenii care voiau case în centru să fie mutaţi în noile imobile. În acest sens, autoritatea publică locală a oraşului Cernavodă a pregătit 23 de loturi de teren, de câte 400 de metri pătraţi, pentru a fi retrocedate în zona de extindere a oraşului.
 
Şi la capitolul punere în posesie sunt probleme, existând multe cereri şi puţini oameni care să le rezolve. „În fiecare zi mai rezolvăm din cereri. Aproximativ 50% dintre suprafeţe sunt puse în posesie. Diminuăm pe cât de mult putem în fiecare zi. Din păcate, avem doar patru colegi care se ocupă de acest lucru, problema - trebuie să recunoaştem - necesitând timp“, a adăugat Gheorghe Hânsă.
 
Pe de altă parte, autorităţile locale din Cernavodă vizează depunerea unui nou proiect, pentru care solicită finanţare europeană în valoare de 60 de milioane de euro. Proiectul urmăreşte reabilitarea a cel puţin o treime din zona de sud a oraşului, care cuprinde parcuri, străzi şi faleza oraşului.

La Comana, punerea în posesie este gata

În comuna Comana, s-a lucrat intens în ultima vreme la capitolul cadastrări şi punere în posesie, astfel că toţi locuitorii deţin, în momentul de faţă, procesul-verbal care atestă punerea în posesie. Pe de altă parte, şi planul urbanistic general al comunei este gata. Când vine vorba despre întocmirea cadastrului general al comunei, în comuna Comana, mai puţin de jumătate dintre suprafeţe sunt cadastrate. „Cred că 20% dintre oameni deţin acte. Avem câteva mari probleme. De exemplu, majoritatea terenurilor extravilane au fost vândute de locuitorii comunei cu chitanţe scrise de mână. S-au făcut acte de vânzare, aşadar. Dar ca persoanele care deţin terenurile să aibă acte de proprietate pe acele terenuri, ar trebui să dea Primăria în judecată. De regulă, cei interesaţi de cadastrare sunt cei care vor să vândă terenurile“, a explicat gospodarul-şef din Comana, Ion Adam.
 
La capitolul accesări de fonduri europene, comuna Comana întâmpină iar greutăţi. Deşi anul trecut administraţia locală a obţinut trei proiecte pe fonduri europene, în 2016, nu se mai văd aceleaşi raze de speranţă. „Ne-am dori să depunem un proiect pentru asfaltarea drumurilor. Însă noi nu reuşim să întrunim punctajul necesar pentru a accesa banii. Noi nu facem mai mult de 50 de puncte. Lipsa obiectivelor sociale şi economice ne trage în jos“, a mai spus primarul comunei Comana, Ion Adam.
 
Totuşi, dacă proiectul privind asfaltarea străzilor va trece cu bine de fazele evaluării, autoritatea publică locală va accesa mai bine de două milioane de euro.

La Târguşor, se vor aloca 150.000 de lei pentru întocmirea cadastrului general

Şi autoritatea publică locală din Târguşor depune eforturi susţinute pentru refacerea cadastrului general al comunei şi, de asemenea, doreşte să înceapă aplicarea noului plan urbanistic general. „Noi am alocat sume din buget pentru o parte din cadastru. 50.000 de lei în acest an sunt banii care ar trebui să ajute în procesul de cadastrare. De altfel, de la bugetul local, avem în plan să alocăm şi în următorii doi ani câte 50.000 de lei pentru a finaliza lucrările de cadastrare“, a declarat primarul comunei Târguşor, Dumitru Dragu.
 
Pe principiul „cu toată forţa înainte“, autoritatea publică locală şi-a propus să finalizeze până la finalul acestui an cadastrarea pentru păşunile şi instituţiile publice din comună. Pe de altă parte, gospodarul-şef este nemulţumit de faptul că găseşte cu greu un cadastrist care să accepte un volum de muncă atât de mare.
 
Şi punerea în posesie evoluează pe zi ce trece. Astfel, acest proces este finalizat în proporţie de 40%, iar cetăţenii comunei sunt aşteptaţi pentru avizarea proceselor-verbale. 
 
Potrivit primarului, în acest an se vor concepe câteva proiecte care să fie finanţate din fonduri europene, însă şi aici legea pune piedici. Deoarece comuna nu depăşeşte numărul de 2.000 de locuitori, proiecte ca introducerea canalizării şi modernizarea reţelei de apă potabilă pe bani europeni pot să rămână doar un vis frumos. De aceea, administraţia locală din Târguşor va încerca să stabilească un parteneriat cu comuna Grădina, pentru accesarea fondurilor europene.