De-ale iernii
Evenimentele iernii in Constanta
01:50 31 03 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Israelienii care au renovat Spitalul Judeţean Constanţa Procurorii DIICOT, pe urmele firmei Baran, în dosarul bazei sportive de la Buftea

ro

25 Feb, 2016 00:00 1072 Marime text

 
Într-o anchetă derulată de publicaţia ProSport, redactorii notează într-un articol publicat marţi detalii din dosarul deschis de procurorii DIICOT privind construirea unei baze sportive la Buftea de către Federaţia Română de Fotbal. Punctul central al investigaţiilor e reprezentat de costurile de construire a bazei de pregătire a Federaţiei Române de Fotbal, situată la Buftea.
 
Subiectul a fost publicat în premieră de ProSport, pe 2 iunie 2014. „Ancheta declanşată de procurori confirmă dezvăluirile ProSport conform cărora FRF a umflat preţul total al investiţiei, de 3,5 milioane de euro“, spun cei de la ProSport.
 
Baza de la Buftea a fost ridicată de FRF între 2009 şi 2011, în mandatul lui Mircea Sandu, cu bani din diverse proiecte de la FIFA şi UEFA. Spre exemplu, UEFA a alocat 2,5 milioane de euro din costul total, prin proiectul Hattrick. La inaugurarea bazei a participat şi preşedintele FIFA, Sepp Blatter.
 
Sumele de construcţie şi de proiectare sunt considerate nejustificate de procurorii DIICOT. Doar hotelul din interiorul bazei a costat 2,4 milioane de euro, sumă din care costurile de proiectare s-au ridicat la valoarea uriaşă de 600.000 de euro. Procurorii consideră că o firmă de proiectare din Occident poate realiza un proiect similar cu o sumă de 20 de ori mai mică.
 
Construcţia bazei a fost încredinţată firmei SC Baran România SRL, o societate din Israel reprezentată legal de Sharon Zaid Hanan. Oferta firmei a sosit cu doar patru zile înainte de semnarea contractului. Surse ale ProSport susţin că procurorii suspectează un circuit prin care o parte din suma plătită pentru construirea bazei s-a întors în conturile unor angajaţi ai FRF.
 
Firma Baran, care s-a ocupat de construcţia acestei baze sportive, a avut lucrări „serioase“ şi la Constanţa. În anul 2004, Guvernul aloca la rectificarea bugetară încă 25 de miliarde de lei pentru reparaţiile întreprinse atunci la Spitalul Judeţean de Urgenţă Constanţa. Lucrarea era cofinanţată de firma Baran, din Israel, cu circa 40%. Suma alocata de Guvern pentru a repara spitalul constănţean era de 50 de miliarde de lei vechi (5.000.000 de lei noi). De lucrări se va ocupa firma Baran din Israel, iar suma necesară reparaţiilor era cofinanţată de acest grup cu circa 40% din totalul sumei, partea română plătind prin banii veniţi de la bugetul central şi banii de la Consiliul Judeţean Constanţa.
 
În anul 2005, Parchetul Naţional Anticorupţie (PNA), actualmente Direcţia Naţională Anticorupţie, era cu ochii pe această lucrare. La începutul lunii aprilie a acelui an, o echipă de procurori de la Parchetul Naţional Anticorupţie Bucureşti descindea la Primăria Constanţa, pentru verificarea legalităţii unor contracte încheiate în ultimii ani de administraţia locală. Pe lângă contracte, au fost ridicate documente privind atribuiri de terenuri, licitaţii şi înscrisuri. Primarul de atunci, Radu Mazăre, declara că se consideră „anchetatul de serviciu”, dat fiind faptul că verificările sunt făcute în urma unor reclamaţii la PNA privind presupuse acte de corupţie la Primăria Constanţa. La sfârşitul anului 2004, Direcţia de Finanţe a efectuat un control de audit la Spitalul Judeţean. La acea vreme, auditul a fost înaintat spre cercetare Poliţiei şi Parchetului, însă cercetările au fost stopate, după cum afirmă conducerea PNL Constanţa. Odată cu redeschiderea anchetei în cazul primarului Radu Mazăre, în atenţia Parchetului a reintrat şi licitaţia organizată la Spitalul Judeţean.
 
Proiectul guvernamental pentru reabilitarea Spitalului Clinic Judeţean a reprezentat o armă redutabilă pentru conducerea administraţiei locale în anul electoral 2004. Atât candidatul la funcţia de primar al municipiului, Radu Mazăre, cât şi echipa de candidaţi la parlamentarele din noiembrie 2004 au uzat până la exagerare de acest proiect, pentru a convinge electoratul de bunele lor intenţii. Printre concesiile făcute de Guvern atunci echipei de la Constanţa s-a numărat şi acordarea în campania electorală a fondurilor pentru demararea programului de reparaţii capitale la Spitalul Clinic Judeţean. Vechiul cabinet a alocat fonduri generoase pentru reparaţiile de spital, adică vreo 55 de miliarde de lei vechi anual, în timp ce Consiliul Judeţean urma să contribuie cu alte 20 de miliarde de lei vechi anual.
 
Proiectul, care trebuia să se deruleze pe o perioadă de patru ani, are o valoare totală de 601 miliarde de lei. Plata contractului urma să se realizeze în termen de opt ani, antreprenorul general susţinând în primii patru ani 35% din valoarea lucrării din resurse proprii şi recuperând partea finanţată în următorii patru ani. Pentru acest proiect, cu o sumă destul de mare, peste 200 de miliarde de lei, urma să contribuie, potrivit înţelegerii, chiar omul de afaceri Elan Schwartzenberg, care are legături cu firma Baran, antreprenorul general al lucrării de la spital.
 
Pe de altă parte, în urmă cu zece ani, mass-media titra că societatea BMD Construcţii şi Dezvoltare SRL Bucureşti, antreprenorul general al grupului Baran, nu figurează în evidenţa Inspectoratului Teritorial de Muncă Bucureşti cu niciun salariat în momentul încheierii contractului de reparaţii capitale cu SCJU. Cum pe parcursul derulării contractului s-au constatat nereguli vizavi de cheltuirea banilor publici, dosarul „Spitalul” a ajuns la DNA Constanţa, iar lucrările au fost sistate. Blocajul se petrecea în decembrie 2005.

Ti-a placut articolul?

Comentarii