Somerii Constantei si dramele lor de criza (galerie foto)

„Zilele trecute m-a sunat directorul unei societăţi de transporturi şi mi-a spus că nu-i mai merge afacerea şi vrea să urmeze un curs pentru a deveni cosmeticiană"

Luni dimineaţă, ora 09.30. Pentru unii este un alt început sec de săptămână, cu dureri de cap când vine vorba să se ducă la muncă. Pentru alţii, în schimb, dimineaţa începe cu drumuri la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Constanţa.

Sunt 11.574 de oameni pentru care a devenit o rutină depunerea de CV-uri. Au fost disponbilizaţi în urmă cu două, trei, patru, chiar şi cinci luni.  Încearcă. Speră. Se lamentează. Plâng. Dar nu au încotro. O parte dintre ei sunt victimele crizei financiare. Au duble calificări, dar societatea la care lucrau de ani de zile s-a debarasat rapid de ei. „Firma se închide", „Nu mai avem comenzi" şi uşa le-a fost închisă în nas. Alţii sunt tineri absolvenţi. Au terminat o facultate, poate şi un master. Şi ei sunt afectaţi de criză. „Sunt persoane care trec prin adevărate drame. Primesc somaţii de la bancă. Vin aici plângând", spune un reprezentat al Compartimentului de Mediere din cadrul AJOFM Constanţa. Un compartiment în cadrul căruia amabilitatea angajaţilor este o condiţie sine qua non. Ar fi imposibil altfel. S-ar putea spune că s-au transformat în psihologi. Psihologi gratuiţi, care le redau speranţa victimelor crizei financiare. „Unele persoane vin aici să discute cu cineva. Simt nevoia să-şi verse amarul", continuă reprezentantul compartimentului. Cu toţii ştiu poveştile şomerilor. În fiecare zi altele.

„M-aş face aviator... să zbor..."

Reconversia profesională este cea mai apropiată soluţie pentru disponibilizaţi. Mulţi, însă, nu o acceptă. După ce au muncit o viaţă întreagă în textile, nu se pot apuca de zidărie. „Soţul meu şi-a dat demisia de unde lucra. A fost nevoit pentru că salariul era extrem de mic. A mai lucrat în construcţii, dar... ştiţi cum e la patron", povesteşte Carmen Chirilă. Este una dintre victimele crizei financiare. Până în luna iulie a lucrat la SC Mondex Sibiu SA, unul dintre principalii producători de şosete şi ciorapi fini din România. Era vânzătoare la magazinul pe care societatea îl are deschis în Constanţa. De şase luni este şomer indemnizat. „Soţul meu stă acum acasă. Eu la fel. Avem un copil în clasa a VIII-a. E greu... noroc că avem părinţi", spune femeia de 35 de ani. Din 480 lei, cât ia, nu ar putea să trăiască. Nici măcar la limită. În urmă cu puţin timp a aflat că a fost acceptată pe un post de casieră în cadrul unui nou hipermarket care se construieşte. Dar... mai are de aşteptat. Adrian C. are 37 de ani şi, în situaţia în care se află, se consideră norocos că nu este căsătorit. Cu o soţie şi probabil unul sau mai mulţi copii nu ar fi scos-o la capăt. În decembrie 2008 a fost unul dintre angajaţii concediaţi de la ABC Val SRL Constanţa. Din 1991 lucrează ca zidar. Este calificat şi în construcţii. Iar de trei luni este şomer. Nu ar accepta reconversia profesională nici în ruptul capului. „M-aş angaja ca aviator... să zbor de aici...", glumeşte bărbatul. „Meseria de zidar este bănoasă. Ce să fac? Am mai lucrat ca mecanic de utilaje şi luam 700 de lei", spune Adrian C. Acum trebuie să se mulţumească doar cu ajutorul de şomaj. Până când... nu ştie.

„Sunt firme care se răzgândesc"

Povestea lui este similară cu a altor 11.574 de şomeri înregistraţi la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Numai în februarie şi în martie au fost şi vor fi concediate 1.164 de persoane. Iar numărul creşte de la o zi la alta. Disponibilizări în masă se fac în toate domeniile. Companiile negre au drept domeniu de activitate construcţiile, fabricarea de produse din minerale nemetalice, comerţ, transport, fabricarea sticlei, activităţi de poştă şi curierat, activităţi de investigaţie şi protecţie. Printre acestea se numără şi societăţi care anunţă disponbilizări, dar nu le pun în practică, sau, la scurt timp, după concedieri colective, fac angajări. „Sunt firme care se răzgândesc. De aceea am fost înştiinţaţi de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă să nu mai dăm denumirea societăţilor care fac disponibilizări, pentru că le facem un deserviciu", spune directorul executiv al instituţiei, Emilia Murineanu. La începutul lunii februarie, cotidianul ZIUA de Constanţa anunţa că pe lista neagră a societăţilor care disponibilizează în masă apare Electroscoica Mar SRL, o companie privată, care, potrivit datelor de pe site-ul oficial, are o cifră de afaceri de aproximativ 2.500.000 euro pe an. Societatea, care a fost înfiinţată în 1991, produce subansamble corp navă şi prestează servicii reparaţii electrice şi mecanice, iar din 2007 face ambarcaţiuni fluviale predate la cheie. În luna februarie, 110, din 225 de angajaţi pe care îi numără compania, îşi vor pierde locul de muncă. Potrivit directorului AJOFM, reprezentanţii SC Electroscoica Mar au trimis adresă prin care anunţau că nu mai fac concedieri colective pentru că au, din nou, comenzi.

De la director la cosmeticiană

Pentru lunile aprilie sau mai nu s-a anunţat nicio concediere colectivă. Ba, mai mult, Emilia Murineanu spune că, de luna viitoare, situaţia se va redresa pentru că şomerii din turism vor reîncepe munca. Astfel de la 1 aprilie, 740 de cameriste, 122 de recepţioneri, 332 de ospătari, 462 de bucătari şi patru guvernanţi de hotel ar putea să fie reintegraţi pe piaţa muncii. În schimb, directorul AJOFM consideră că şi disponibilizaţii din ultimele luni îşi vor găsi un loc de muncă, în curând. „O dată cu venirea primăverii, autorităţile locale se vor ocupa de infrastructură şi trebuie să se folosească forţă de muncă începând de la proiectare până la finalizare, aceasta implicând atât specialişti, cât şi muncitori calificaţi. Iar dacă vor veni cei care au lucrat în străinătate, ei ne vor oferi din experienţa acumulată acolo, iar noi le vom da locuri de muncă", este poziţia conducerii AJOFM. Un punct de vedere extrem de optimist, s-ar putea spune. În plan teoretic, soluţii sunt pentru toţi. Şi astfel, cei care nu-şi vor găsi de muncă vor trebuie să se reprofileze. Vor avea de ales între cursuri de formare în comerţ, bucătar, patiser, ospătar, inspector resurse umane, frizer etc. „Aşa e afară, trebuie să te reorientezi. Zilele trecute m-a sunat directoarea unei societăţi de transporturi şi mi-a spus că nu-i mai merge afacerea şi vrea să urmeze un curs pentru a deveni cosmeticiană. Important este să fii perseverent", a declarat aceasta. Dar nu toată lumea este pregătită să îşi schimbe jobul de o viaţă. Exemplul este dat tot de conducerea AJOFM, care spune că le-a propus unor bărbaţi, veniţi la sediul agenţiei pentru a-şi căuta un loc de muncă, să urmeze un curs de formare. De la utilaje grele, ar fi trebuit să se apuce de sudat. Au refuzat.

{mos_ri:Ocuparea Fortei de Munca}