Gheorghita Corbu, arma acuzarii in procesul lui Babus

Adversar în viaţa politică, dar, după câte se pare, şi în instanţă, Gheorghiţă Corbu a fost unul dintre martorii acuzării în procesul în care directorii administraţiei publice locale Constantin Babuş, Marius Tărcatu şi Ionel Pilat au fost condamnaţi pentru fapte de corupţie.

Pe 5 mai anul trecut, completul prezidat de judecătorul Lucia Lungu, din cadrul Tribunalului Constanţa, i-a găsit vinovaţi pe cei trei de acuzaţiile care li s-au adus de către procurorii anticorupţie. Prin sentinţa penală nr. 219/2008, Constantin Babuş, directorul Direcţiei Administrarea Domeniului Public şi Privat, a fost condamnat pentru luare de mită. El a primit o pedeapsă de doi ani şi zece luni de detenţie, dar şi pedeapsa complementară a interzicerii dreptului „de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice" şi a dreptului „de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat", pe o durată de doi ani după executarea pedepsei principale. Totodată, instanţa a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepselor, fixând un termen de încercare de patru ani şi zece luni. La rândul său, Marius Tărcatu, angajat în cadrul Consiliului Judeţean Constanţa, a fost condamnat, pentru complicitate la luare de mită, la doi ani şi jumătate de detenţie, tot cu suspendarea condiţionată a executării, şi interzicerea aceloraşi drepturi. Ionel Pilat, directorul Direcţiei Servicii Publice, a primit doi ani de închisoare, cu suspendare, şi interzicerea aceloraşi drepturi.

Pedelistul confirmă şpaga

Povestea celor 20.000 de dolari pe care prima instanţă a stabilit că Babuş i-a cerut de la Dumitru Burcin pentru a-i permite accesul la o negociere pentru un teren este, deja, arhicunoscută. Însă puţini sunt, poate, cei care ştiu că printre probele aduse împotriva celor trei directori s-a numărat şi depoziţia pedelistului Gheorghiţă Corbu, fost aspirant la Camera Deputaţilor, care şi-a retras, în cele din urmă, candidatura. În acest context, declaraţiile date de Gheorghiţă Corbu au atârnat greu în defavoarea celor trei directori ai administraţiei publice locale. În hotărârea instanţei se arată că Mariana Burcin, soţia lui Dumitru Burcin, cel care a fost şantajat, potrivit procurorilor, de Constantin Babuş, a afirmat că soţul ei a apelat, în mai 2003, la ajutorul lui Gheorghiţă Corbu, care, la momentul respectiv, deţinea funcţia de director la SAPARD. Potrivit situaţiilor reţinute de instanţă, Gheorghiţă Corbu „i-a promis să-i rezolve problema fără şpagă". Totuşi, „în final, nu a rezolvat", astfel că familia Burcin a fost pusă în situaţia de a fi nevoită să împrumute banii pentru a strânge suma de 20.000 de dolari care fusese cerută. „Cele afirmate de martora Burcin Mariana", spun judecătorii, „sunt confirmate de martorul Corbu Gheorghiţă (fila 218 vol II u.p. şi 152 dosar instanţă), care declară constant că Burcin Dumitru, pe la sfârşitul anului 2002 - începutul anului 2003, s-a plâns că întâmpină probleme în legătură cu soluţionarea cererii privind cumpărarea terenului aferent restaurantului Pelican, făcând demersuri în acest sens, dar nu l-a putut ajuta, Burcin Dumitru i-a spus numele persoanei care i-a cerut şpaga, respectiv inculpatul Babuş Constantin, căruia i-a dat suma pretinsă".

Intervenţie la Nicuşor

Totodată, judecătorii au reţinut că „mai afirmă martorul (n.r., Gheorghiţă Corbu) că Burcin Dumitru a fost condiţionat pentru rezolvarea aceleiaşi probleme a terenului să cedeze şi alimentara numitului Pilat, în ianuarie 2005, Burcin Dumitru confirmându-i că a fost nevoit să vândă alimentara şi că dăduse suma de bani pentru intrarea în posesia terenului". Iar declaraţiile lui Corbu nu se opresc aici, întrucât, potrivit instanţei, „în soluţionarea cererii lui Burcin Dumitru, martorul Corbu Gheorghiţă i-a adresat rugămintea şi martorului Constantinescu Nicuşor Daniel, discuţie avută după ce Burcin Dumitru îi spusese că i se pretinde o anumită sumă de bani". Cu alte cuvinte, Gheorghiţă Corbu a confirmat cele reclamate de Dumitru Burcin, cel care i-a denunţat la DNA pe cei trei funcţionari din administraţia publică locală. Dat fiind că, potrivit completului de judecată, „criteriul determinant în aprecierea probelor îl constituie forţa acestora de a exprima adevărul, instanţa, dând sens şi disp.art. 3 Cod procedură penală, a reţinut şi apreciat acele probe care reflectă adevărul, ţinând seama de materialul administrat în cauză", iar mărturia lui Gheorghiţă Corbu se numără printre probele reţinute de instanţă, s-ar putea spune că declaraţia pedelistului a contribuit la stabilirea gradului de vinovăţie a celor trei directori ai administraţiei publice locale. „Vinovăţia inculpaţilor fiind dovedită pe bază de probe conform art. 62 şi următoarele din Codul de procedură penală, aceştia urmează să răspundă penal", a concluzionat Tribunalul Constanţa. În prezent, dosarul se află pe rolul Curţii de Apel, şi urmează să se judece pe 7 aprilie.