Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
06:23 17 06 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Intaratati de uninominal

ro

09 Jul, 2008 00:00 815 Marime text
1215613896.jpg

Votul uninominal, pe care il vom pune in practica si la alegerile parlamentare din toamna, nu este nici pe departe un ideal in privinta desemnarii unor deputati sau senatori care sa ne reprezinte in Parlament.

Dupa ce am experimentat acest tip de vot la alegerile locale, vom repeta experimentul intr-o varianta mai complexa si la parlamentare. Pentru prima data, romanii i-au desemnat pe presedintii de Consilii Judetene prin vot uninominal, ca si pe primari, cu exceptia ca in cazul sefilor de institutii judetene nu a mai avut loc un al doilea de tur de scrutin. Astfel, in unele situatii, au fost pusi in fruntea judetelor candidati votati de aproximativ 20% din electorat. Prin urmare, au existat situatii in care un presedinte de Consiliu Judetean a fost asezat pe functie cu mult mai multe voturi "impotriva" decat "pentru". Votul uninominal cu compensare pe liste, pe care il vom vedea pus in aplicare la toamna, este, de asemenea, imperfect. Prin aceasta varianta de uninominal, se aleg, practic, in mod direct, doar jumatate dintre parlamentari, restul urmand sa fie desemnati prin compensare pe lista. Concret, tara se imparte in opt circumscriptii, dupa regiunile de dezvoltare, iar acestea se impart, la randul lor, intr-un numar precis de colegii uninominale, in functie de numarul de alegatori. In fiecare colegiu, un partid poate propune unul sau doi candidati. Candidatul care va avea cel mai mare numar de voturi primeste automat un mandat. Restul mandatelor se impart proportional intre partide, in functie de rezultatele obtinute, astfel: se stabileste numarul de mandate care se cuvin unui partid, in functie de numarul de voturi obtinute, apoi din acestea se scad mandatele castigate deja, iar diferenta de mandate este atribuita candidatilor partidului care a dobandit cel mai mare procent de voturi in colegiul in care au candidat, dar care nu au castigat alegerile. Astfel, in aceasta a doua faza, primesc mandate candidatii clasati pe locurile 2 si 3. Problema apare, insa, la stabilirea candidatilor pentru un anumit colegiu. Conducerile partidelor se orienteaza deja catre colegii care le asigura un bazin electoral sigur pentru propulsarea in Parlament. Cu siguranta ca scandalurile interne nu vor intarzia sa apara, atunci cand mai multi candidati ai aceleiasi formatiuni se vor bate pe un anumit colegiu, cu bazin electoral propice partidului pe care il reprezinta. Prin urmare, cei mai nemultumiti, si care vor risca sa ramana pe dinafara, vor fi cei care nu nimeresc intr-un judet sau, mai precis, intr-un colegiu in care partidul lor are multi adepti.

Scris de: {autor}Manuela MOLDOVEANU{/autor}

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii