Cainii latra, caravana trece

Imediat dupa alegeri, tot felul de voci de analisti, unele autorizate, altele mai putin, au facut diverse aprecieri la adresa comportamentului politic al candidatilor de la locale. Aproape de fiecare data, vocile au ajuns la un anumit consens, remarcand faptul ca discursul partidelor politice din campania electorala s-a remarcat, mai degraba, prin atacurile electorale pe tema coruptiei decat prin propunerea unor masuri practice si coerente de combatere a acestui fenomen. Deunazi, in acelasi ton concluzionau si Asociatia Romana pentru Transparenta si Agentia de Monitorizare a Presei - Academia Catavencu, in cadrul raportului "Coruptia - atac electoral si masuri de combatere". Ca observator al vietii politice locale, pot afirma, si fara sa consult neaparat rapoarte competente privind prestatia politicienilor din campanie, ca si Constanta s-a mentinut in aceeasi linie. La un moment dat, chiar s-a vorbit de o asa-zisa "coalitie" intre candidatii partidelor de opozitie, care au vorbit aceeasi limba, din pacate neapreciata de electorat. Spiritul de turma si vorba aruncata pe post de mesaj electoral i-au costat pe candidatii neprevazatori. Din nefericire, subiectul coruptie a fost prezent in discursul partidelor politice si al candidatilor, in cea mai mare masura, sub forma atacurilor electorale, in timp ce masurile clare anticoruptie au avut o pondere mica. Discursul anticoruptie al candidatilor partidelor politice, in putinele cazuri cand au fost prezentate masuri anticoruptie, a urmarit eficientizarea si accesibilitatea administratiei publice, transparenta contractelor din bani publici, explicarea rolului departamentelor din administratie, proceduri transparente si bazate pe merit in desemnarea demnitarilor si consultarea cetatenilor cu privire la reglementarile autoritatilor locale. Calitatea mesajului anticoruptie al partidelor politice a fost insa nesatisfacatoare in masura in care partidele precizeaza obiectivele lor anticoruptie, dar foarte rar explica mijloacele de punere in practica a acestora. Totusi, partidele si candidatii nu au precizat nici responsabilii sau responsabilitati in aceasta privinta, resurse financiare, umane sau de timp, dar au asociat, in schimb, masurile anticoruptie cu eforturile de integrare europeana. De departe, cel mai atacat partid pe tema coruptiei a fost PSD si candidatul acestuia. Aproape jumatate din atacurile electorale s-au concentrat asupra unor fapte de coruptie, in sensul de abuz al puterii publice pentru obtinerea de beneficii private. Teme favorite de atac electoral, altele decat coruptie sau abuz in sens juridic, au fost ingrijorarea privind fraudarea alegerilor, imoralitatea sau incompetenta competitorilor electorali, dar si capturarea statului de catre partidul de guvernamant. Inca o data, statisticile desprinse din realitatea cotidiana vin sa intareasca necesitatea ca, in campania pentru generale, partidele si candidatii lor trebuie sa-si modifice discursurile destructive si sa prezinte electoratului, alaturi de abjectiile vietii politice, si solutiile potrivite.