Proiectul elvetian de la Sanatoriul Balnear Mangalia, finalizat cu peste un an intarziere

Sanatoriul Balnear Mangalia va putea să definitiveze, chiar la început de an, un proiect româno-elveţian în valoare de un milion de euro, din care partea străină acordă 80% din sumă. În cadrul şedinţei extraordinare de consiliu local de la finele lunii noiembrie, dr. Laura Condur, managerul Sanatoriului Balnear Mangalia, solicita aleşilor ajutorul pentru ca o suprafaţă de 300 de metri pătraţi să fie transmisă în administrarea unităţii, astfel încât lungul şi încâlcitul „drum" al proiectului „Reabilitarea sistemului de producere a energiei termice prin utilizarea de resurse de energie regenerabilă" să ajungă la sfârşit.

Demarat în urmă cu doi ani de către fostul manager al sanatoriului, dr. Viorel Oleniuc, proiectul ar fi trebuit să fie unul dintre cele mai importante realizate cu fonduri europene la Mangalia. Data de finalizare era mai 2009. Viorel Oleniuc s-a plâns încă de la începuturile proiectului că primăria a făcut tot posibilul ca acesta să nu fie dus la îndeplinire, prin blocarea documentelor necesare demarării construcţiei sau prin amenzi exorbitante aplicate de aceeaşi primărie.

Sfârşitul de proiect trebuia să aibă loc în jurul lui mai 2009. Conducerea sanatoriului de atunci, asigurată de fostul manager Iulian Pralea, a primit, însă, un termen de graţie pentru luna decembrie a aceluiaşi an, când s-a dorit să obţină şi autorizaţia de urbanism.

„Aveam depusă, în acel moment, la primărie, toată documentaţia pentru realizarea proiectului, care a fost acceptată şi, totodată, am primit şi certificatul de urbanism. Potrivit acestuia, conform legii, aveam toate actele în regulă. După termenul de 30 de zile, în loc să primim autorizaţia, ne trezim că un funcţionar ne spune că nu avem toate acele necesare. Suntem trimişi astfel să obţinem autorizaţie de la Canalele Navigabile, pentru că, în viziunea primarului suspendat Mihai Claudiu Tusac, digul Mangalia aparţine acestei instituţii. Deloc adevărat. Am primit răspuns că digul este al primăriei, lucru pe care tocmai fostul primar nu îl ştia", afirmă dr. Laura Condur, aflată la conducerea sanatoriului din luna octombrie 2009.

Proiectul va reduce drastic costurile pentru combustibil

Răspuns favorabil de la toate autorităţile, în schimb, un nou refuz al primăriei. Motivul: SBM trebuie să verifice ai cui sunt 300 de metri pătraţi de lângă instituţie, pe care primăria ştie cu siguranţă că aparţin sanatoriului. „Este incredibil că ni se solicita acest lucru. În certificatul de urbanism pe care primăria ni l-a eliberat, se arata clar: terenul acela este în proprietatea sanatoriului. Ar fi fost nevoie să facem o serie de demersuri către Ministerul Sănătăţii, care trebuia să verifice nişte acte din 1967. Ar fi durat luni de zile, dacă nu chiar ani, timp în care fostul primar s-a afişat mândru, alături de partenerii elveţieni, care nu ştiau de ce le este blocat proiectul, în care au investit 800.000 de euro!", adaugă Laura Condur.

Managerul instituţiei a reuşit, în cele din urmă, să convingă consilierii locali să introducă pe ordinea de zi a şedinţei „de îndată" de săptămâna trecută, trecerea în administrarea instituţiei pe care o conduce a celor 307,6 metri pătraţi de teren, aferenţi casei pompelor, amplasată pe zona limitrofă a Plajei Mangalia. Astfel, proiectul elveţian, poate fi finalizat, cu o întârziere de un an şi jumătate. Beneficiile imediate vor fi reducerea poluării şi a costurilor combustibilului, asigurarea necesarului de agent termic destinat actului medical şi încălzirii spaţiilor de tratament şi odihnă, iar investiţia făcută de unitate urmează să se recupereze în maximum doi ani.

Sanatoriul Balnear Mangalia, secţia pentru adulţi, a fost dat în folosinţă în 1960, după ce, în 1952, fusese inaugurată o secţie pentru copii. Perioada de glorie a sanatoriului a fost înainte de 1989, când cei mai mulţi turişti cazaţi aici erau, pe lângă cei români, cei din Germania şi Franţa.