Lanuri de porumb în loc de trotuare, străzi distruse, gunoaie, lucrări de mântuială Negru Vodă, oraşul-cătun din judeţul Constanţa (galerie foto)

Merită oraşul Negru Vodă titulatura de oraş european? Poate fi numit Negru Vodă oraş? La cum arată localitatea, ea nu se poate identifica prin ceea ce numim noi astăzi oraş sau comună. Cine trebuie să răspundă de stadiul precar în care se află Negru Vodă? Nimeni alta decât administraţia locală, o administraţie care a fost condusă în ultimii 22 de ani de acelaşi primar, Ion Nicolin, cunoscut ca cel mai longeviv şef de autoritate locală din judeţ.

Este de ajuns să intri în oraş ca să-ţi dai seama că în Negru Vodă domnesc mizeria şi lucrurile făcute de mântuială. Primul contact vizual îţi lasă impresia deloc înşelătoare că ai intrat într-o casă săracă, dar şi murdară, pe care proprietarul (în cazul nostru autoritatea locală) a lăsat-o de izbelişte.

Grija autorităţii locale a oraşului condus de Ion Nicolin pentru mediu, pentru copiii care cresc aici, pentru locuitorii de la blocuri nu există. Prima stradă pe care o zăreşti imediat ce intri în Negru Vodă este strada Morii. Asfaltul acestui drum este puternic deteriorat, iar la intrare stă depozitată pe caldarâm o cantitate deloc neglijabilă de piatră, care parcă ţipă să fie folosită. De-o parte şi de alta a aşa-numitei străzi nu a fost construit trotuarul. Ca atare, drumul de pământ de la marginea carosabilului a fost invadat de iarba ce a crescut, din profund dezinteres, în neştire. La câţiva metri distanţă facem cunoştinţă cu strada Gării, în fapt un drum de pământ care nu a văzut vreodată asfaltul.

Locuri de joacă construite în bătaie de joc

În vecinătatea străzii Gării, pe care ne permitem să o numim strada-maidan, a fost construit, cel mai probabil în perioada campaniei electorale, un loc de joacă pentru copii. „Zona de agrement" se compune din câteva aparate de joacă cimentate direct pe pământ, fapt ce a favorizat formarea unor „bolovani de ciment" la baza aparatelor, bolovani care reprezintă un real pericol pentru copiii care, din neatenţie, se pot accidenta oricând. Dar pericolele îi pândesc pe cei mici la tot pasul. La doi metri de locul de joacă se află o gură de canalizare neastupată, dar şi o construcţie de beton, cel mai probabil un cămin de apă, de asemenea, lăsat descoperit, ambele fiind invadate de gunoaie. Faptul că zona de agrement a fost amenajată de autoritatea locală în apropierea unui lan de porumb (de parcă alt loc nu putea fi găsit!) constituie partea de ridicol a unei construcţii făcute de la bun început de mântuială şi fără interes pentru securitatea copiilor. Dacă am avea tendinţa să credem că este unicul loc de joacă din Negru Vodă construit anapoda, ne-am înşela amarnic. În centrul oraşului, în vecinătatea Căminului Cultural, regăsim un alt loc de joacă pentru copii, amplasat la fel, direct pe pământ, cu cimentul de rigoare la baza aparatelor de joacă. Şi pentru ca pericolul să fie iminent, în apropierea aparatelor câţiva bolovani stau aruncaţi în iarbă. La o mişcare greşită a micuţilor soldată cu o căzătură, accidentarea este ca şi asigurată. Nu doar lipsa de securitate, ci şi ridicolul este un ingredient de bază la care face apel autoritatea locală condusă de Ion Nicolin în privinţa construcţiei locurilor de joacă. Locul de distracţie din apropierea Căminului Cultural îmbină într-o manieră respingătoare aparate de joacă noi cu aparate de joacă vechi şi ruginite, tocmai bune de dat la casat, nicidecum de oferit ca agrement copiilor.

Străzile-dezastru din Negru Vodă

Străzile din Negru Vodă sunt aproape toate trase la indigo, puţine fac excepţie de la regula de bază. Ca atare, carosabilul se prezintă în trei stadii jalnice şi batjocoritoare: ca o combinaţie de pietriş şi asfalt măcinat, ca drumuri de pământ ori ca străzi semi asfaltate, pe modelul un sfert cu asfalt, 85% cu piatră şi asfalt măcinat. Străzile Teilor, Liniştei şi Salcâmilor fac parte din prima categorie şi cea mai des întâlnită, cea a drumurilor jalnice cu pietriş şi asfalt măcinat. De precizat că străzile din oraş nu sunt prevăzute cu trotuar. Poate şi din această cauză strada Liniştei a fost confundată cu câmpul, oamenii gospodari găsind că este cuvenit să planteze la marginea carosabilului (ca în câmp!) porumb, pe o distanţă de câţiva metri. Rigolele de pe strada Liniştei sunt distruse şi lăsate de izbelişte de autoritatea locală condusă de Ion Nicolin, iar în locul trotuarului, cum menţionam anterior, fie regăsim lanuri de porumb, fie bălării care au crescut pe alocuri mai ceva ca porumbul. Strada Liniştei se intersectează cu o altă „arteră" la fel de grotescă. Este vorba de strada cu două denumiri: Meşteşugarii, conform plachetelor vechi şi ruginite, şi Meşteşugarilor, potrivit plachetelor noi. Rigola de la marginea carosabilului este mizeră, strada cu două nume prezintă deja cunoscuta combinaţie de asfalt şi pietriş, iar indicatorul rutier şi o parte dintre plăcuţele cu denumirea străzii sunt vechi şi ruginite. Cuvântul de pe plăcuţele cu numele străzii abia dacă se mai zăreşte.

Baza sportivă şi cimitirul, îngropate în bălării

Pe strada Şcolii, la fel, un drum puternic deteriorat, se află o bază sportivă neîngrijită, murdară, care deşi pare a fi terminată, nu credem că este şi funcţională. Dovada? În jurul ei pot fi zărite aceleaşi bălării care au invadat întreg oraşul, dar şi un măgăruş care în loc să pască iarba din câmp, paşte iarba crescută aici din plin. În acelaşi perimetru, localnicii au făcut focul, o cantitate mare de scrum domnind printre bălării, în vecinătatea bazei sportive. La câţiva metri distanţă se află cimitirul, a cărui gard vechi şi ruginit abia dacă îl mai poţi vedea din cauza bălăriilor care au peste doi metri înălţime.

În vecinătatea blocurilor domnesc gunoaiele

Strada Zorelelor - strada cu blocuri este insalubră. În vecinătatea imobilelor nu există trotuare, ci drum de pământ cu arhicunoscutele bălării. Locatarii au parte şi de un alt mare disconfort, provocat de gunoiul menajer care, deşi temperaturile o impun, nu este ridicat la timp. Ca atare, pubelele de gunoi sunt arhipline, iar resturile menajere stau căzute pe pământ. Zona dăunătoare sănătăţii prieşte însă câinilor maidanezi, care scotocesc după mâncare prin maldărul de gunoaie.

Din ciclul „lucrări începute şi nefinalizate la timp"

Nici complexul de şase locuinţe protejate de tip familial pentru persoanele adulte cu dizabilităţi construit pe strada Silozului de către Consiliul Judeţean Constanţa, prin constructorul SC Al Stom Company SRL, nu este gata. Deşi trebuia să fie finalizat pe data de 1 mai, complexul este încă şantier în lucru.

Ce a făcut primarul cu banii de la bugetul local şi de la Consiliul Judeţean?

Cum a cheltuit primarul social-democrat Ion Nicolin banii de la bugetul local timp de cinci mandate, timp de 22 de ani, de a ajuns oraşul să fie confundat cu un cătun? Ne putem închipui de ce bugete s-a folosit primarul în anii anteriori luând exemplu venitul curent al Primăriei din acest an, care este în cuantum de 5.739.000 (peste 57 de miliarde de lei vechi). Nu se cunoaşte să se fi făcut mari investiţii cu aceşti bani în oraş. Nici de sprijin financiar nu se poate plânge edilul că nu a avut parte. Între anii 2008 şi 2011 autoritate locală condusă de Ion Nicolin a primit de la Consiliul Judeţean Constanţa 2.642.027 lei (peste 26 de miliarde de lei vechi) în principal pentru programe de dezvoltare rurală şi drumuri.

Nicolin a fost sancţionat de electorat la vot

La alegerile locale din acest an activitatea primarului Ion Nicolin a fost sancţionată. Primarul a câştigat un nou mandat doar cu 27 de voturi în plus faţă de contracandidatul său. Mai precis, primarul oraşului Negru Vodă, Ion Nicolin (PSD), a câştigat un nou mandat la conducerea administraţiei locale, cu 41,40%, în timp ce următorul clasat dintre contracandidaţii săi a obţinut 40,58% din sufragii.

Contactat telefonic, primarul Ion Nicolin a motivat că este într-o şedinţă, rugându-ne să revenim mai târziu pentru declaraţii. Ulterior acestei discuţii nu am mai putut stabili o legătură telefonică cu edilul. Dacă primarul va avea un punct de vedere cu privire la cele menţionate în articol, îl vom face public.