#scrieDobrogea: Apeductele Tomisului, lungul drum al apei şi al legendelor
Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
08:50 21 08 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#scrieDobrogea Apeductele Tomisului, lungul drum al apei şi al legendelor

ro

31 Jan, 2018 00:00 6195 Marime text
Despre misterioasele tuneluri care străbat Constanţa se vorbeşte cu fascinaţie, fiind învăluite într-o aură de legendă, pe baza lor construindu-se o mulţime de poveşti, care pun la încercare imaginaţia. Aceste galerii subterane nu sunt căi de acces spre un oraş subteran, nu sunt folosite strategic la război şi nu sunt nici catacombe, ci sunt apeductele Tomisului.
 
Pentru că viaţa şi civilizaţia nu pot fi concepute în absenţa apei, romanii au construit apeductele, sistem complex de alimentare cu apă a localităţilor, pentru a asigura necesarul de apă al populaţiei.
 
În antichitate, principala sursă de apă potabilă a Tomisului era lacul Siutghiol. Cel mai mare apeduct din Dobrogea romană se afla la Ovidiu, la trei-patru metri sub nivelul mării. Pentru a aduce apa în oraş a fost nevoie de o străpungere a peninsulei tomitane, până aproape de nivelul mării, rezultând galeriile. Acest apeduct de dimensiuni impresionante, de două ori mai mare decât cel de la Histria şi de trei ori mai mare decât orice alt apeduct de la Tropaeum Traiani, nu putea deservi decât Tomisul, este concluzia la care a ajuns arheologul Gheorghe Papuc, publicată în mai multe articole din revista „Pontica“.
 
Două mari tronsoane ale galeriilor subterane au fost scoase la iveală la Constanţa încă dinainte de 1989. Ele făceau parte dintr-un mare apeduct care pornea din zona Pescărie din Mamaia, unde erau colectate apele unor apeducte mai mici, şi apoi urma linia mării. Datorită pragurilor şi jocurilor pantelor, apeductul putea înmagazina o mare cantitate de apă.
 
În prezent, aceste galerii se află la o adâncime de peste 20 de metri faţă de nivelul actual al oraşului. Săpate în rocă de calcar, cu porţiuni de zidărie din piatră şi mortar, cu tavanul boltit (sau plat, acolo unde a fost străpunsă stânca şi nu a mai fost nevoie de alte amenajări), galeriile erau impermeabilizate cu mortar hidraulic de culoare cărămizie. Înălţimea lor era de aprox. 1,70 metri, iar lăţimea, de 90 cm.
 
Primul tronson, cu o lungime de 285 de metri, porneşte de la Plaja Modern, ajungând până la Portul Turistic Tomis. Celălalt, având 265 de metri, porneşte tot din acest port, trece pe sub Piaţa Ovidiu, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa şi pe sub Edificiul Roman cu Mozaic, în faţa căruia a fost amenajată o ieşire pe care regretatul director al muzeului constănţean, Vasile Canarache, ar fi vrut să o introducă în circuitul turistic. Pe acest traseu, canalul avea nouă puţuri care comunicau cu exteriorul. În apropierea apeductului se aflau termele Tomisului, care aveau nevoie de cantităţi impresionante de apă pentru a funcţiona. În zonă au fost descoperite bazine zidite şi tencuite cu var hidraulic, care se pare că funcţionau ca cisterne în care se scurgea apa care depăşea nivelurile pragurilor.
 
Cele două tronsoane ale galeriilor subterane alcătuiau însă un singur canal, care a fost întrerupt în zona Portului Tomis, ca urmare a acţiunii valurilor mării asupra straturilor de loess.
 
Pentru a-i ţine departe pe cei cu simţ de aventură, dar şi din motive de siguranţă, galeriile Tomisului nu sunt vizitabile, iar gurile de ieşire nu sunt puse în evidenţă.
 
Reintegrarea Dobrogei în graniţele statului român a însemnat pentru provincia dintre Dunăre şi Marea Neagră racordarea la ritmul de dezvoltare al ţării. Odată cu o administraţie nouă, a urmat o îndelungă perioadă de adaptare la modernitate, însoţită de entuziasm edilitar. Constanţa, ca parte importantă a Dobrogei, a început să se dezvolte. S-a construit mult, s-au făcut investiţii. În urma săpăturilor impuse de proiecte edilitare şi de noi construcţii, pământul anticului Tomis şi-a arătat generozitatea, lăsând să iasă la iveală adevărate comori. Şi astăzi, pământul pe care călcăm este înţesat de vestigii încă neştiute. Aici s-au înălţat edificii cu care trebuie să ne mândrim, cât încă le mai avem. Pământul acesta, binecuvântat cu deschidere la Marea Neagră, a fost călcat de oameni de valoare cărora li s-au înălţat busturi, a fost scăldat de sângele eroilor cărora li s-au înălţat monumente, spre veşnică neuitare.
 
De aceea, ne propunem, în cadrul proiectului #SărbătoreşteDobrogea, iniţiat de ZIUA de Constanţa, să readucem la lumină oamenii, întâmplările, legendele şi istoria oraşului. Să descoperim Constanţa aşa cum este: frumoasă, fascinantă, misterioasă. Să o scoatem din uitare, să o preţuim, să o iubim, să ne mândrim cu ea!
 
Proiectul #SărbătoreşteDobrogea este dedicat împlinirii a 139 de ani de la revenirea provinciei la România şi celor 17 ani de activitate jurnalistică pe care ZIUA de Constanţa i-a împlinit în 2017.
 
Sursă foto: ZIUA de Constanţa
 
Pe 23 noiembrie2017, în cadrul proiectului jurnalistic #sărbătoreşteDobrogea, cotidianul ZIUA de Constanţa a lansat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“, pe care vă invităm să o exploraţi.

Ti-a placut articolul?

Comentarii