Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
01:26 17 10 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeșteDobrogea „Zori de zi, ori amurg?“ Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

ro

10 Jan, 2019 00:00 1195 Marime text

Răsfoind număr cu număr revista Societății Culturale Dobrogene „Analele Dobrogei”, pentru a aduce în atenția cititorilor materiale cât mai diverse, am regăsit azi o scrisoare-manifest a „moșierului de la Hasancea”, Constantin D. Pariano. Articolul, intitulat „Zori de zi, ori amurg?“, poate fi citit integral accesând Biblioteca Virtuală, începând cu pagina 26/216 din numărul 2, anul I, 1920.
 

 
„Aprigul luptător dobrogean” Constantin Pariano scrie despre politica vremurilor de demult:

„Încet-încet, intriga, calomnia și ispita. Ia exemplele celor de sus, au făcut ca și cei cari până acum își vedeau de treabă și munceau liniștiți, să se molipsească de boala câștigurilor ușoare ce li s-a spus că se numește Politică. În Dobrogea numai ură de clase n-avea de ce să fie, pentru că toți au venit aici fiecare cu meseria și capitalul lui, în scopul de a naționaliza provincia și a se ridica și el prin întrecere la muncă”.

 
Constantin Pariano s-a născut la 20 septembrie 1846, în comuna Comişani din Dâmboviţa, în familia unor mari agricultori greci din insula Paros. A făcut cursurile primare în ţară, fiind catalogat ca având „râvna unei firi studioase şi precoce”. Pleacă din ţară, în Belgia, la Institutul de Agricultură din Gembloux, unde aprofundează studiile agronomice, pentru ca apoi, în anul 1872, să se întoarcă în ţară.
 
 
Pariano alege să se stabilească în Dobrogea, la Hasancea, în judeţul Constanţa, astăzi Valu lui Traian, acolo unde a cumpărat o moşie. Acesta este vestit pentru faptul că a întemeiat cele mai frumoase gospodării din Dobrogea, în ciuda obstacolelor, pentru că era văzut ca un străin printre localnici, dar acest lucru l-a ambiţionat şi mai mult să lupte şi să realizeze ceea ce şi-a propus.
 
Constantin D. Pariano a fost implicat şi în politică. Activitatea politică a început-o la Vlaşca, unde a fost ales şi prefect. A fost membru al Partidului Conservator al lui Lascăr Cataragiu şi mai apoi al lui Grigore Cantacuzino. A făcut parte şi din opoziţia unită pentru răsturnarea guvernului liberal din 1888.
 
Într-o mărturisire, spunea:

„Sufletul fiecărui dobrogean să fie plin de dorinţa de a contribui cu cât mai mult poate la mărirea ţării şi la aşezarea ei pe nişte baze care să fie respectate şi ajutate (…) neamul românesc vă va binecuvânta, iar copiii voştri se vor mândri şi folosi de sacrificiile ce veţi face“.

 
Moşierul grec de la Hasancea a şi scris, destul de mult, în special, despre Dobrogea, ţinut ce i-a fost atât de drag. A devenit un autor pitoresc, ale cărui manifeste au ajuns în ochii celor ce erau interesaţi de aceste acte.
 
Remarcăm articolele-manifest pe care le-a semnat în revista „Analele Dobrogei”, precum „Zori de zi ori amurg?”, în care vorbeşte despre diferite meserii, dar şi despre ura care ne naşte din făţărnicie; „Veste Bună. Românii emigrează din Dobrogea. Era de aşteptat”, în care vorbeşte despre aşezările dobrogene, despre satele care par abandonate.

Articolul-manifest din „Analele Dobrogei“ din anul 1920 cu titlul „Scrisori. Tot pe putere se bat şi azi” este, poate, cel mai cunoscut text al acestuia. El face referire la greutăţile copleşitoare care generează tensiuni şi neînţelegeri între oameni. De asemenea, descrie felul în care oportuniştii culeg roadele celor asupriţi şi defavorizaţi.
 
Revenind la articolul „Zori de zi, ori amurg?“, în care ne este prezentată situația Dobrogei, redăm un paragraf menit a stârni curiozitatea cititorilor pentru a accesa articolul în varianta integrală.
 
„Pe măsură ce omenirea s-a înmulțit și nevoile ei au crescut, și sistemul acesta economic a fost adaptat trebuințelor ei. Se poate ca el să cuprindă astăzi unele lipsuri de detaliu, dar pentru asemenea lipsuri, dintre care unele inevitabile, iar altele menite a dispărea cu încetul prin îmbunătățiri succesive, nu se poate dărâma până în temelii însuși sistemul sub care lumea a făcut cele mai mari progrese și pe care acești reformatori improvizați n-au găsit încă până acum nici cu ce îl înlocui”.

Puteți accesa varianta integrală a numărului din revista „Analele Dobrogei“ (serie veche), anul I, numărul 2, 1920, aici.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai  drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informații.

b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Cotidianul ZIUA de Constanța și-a depășit statutul publicistic, angajându-se într-un amplu demers de restituire a istoriei Dobrogei și a personalităților sale marcante. În Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța, puteți să descărcați în format electronic revista „Analele Dobrogei“ - serie veche, izvor de aur pentru cunoașterea istoriei locale
 
Citește și:
 
#AdrianV.Rădulescu În deschiderea Pontica 51, ZIUA de Constanța lansează varianta digitală a volumului „Istoria Dobrogei“ și a revistei „Analele Dobrogei“ - serie veche (document)
 
#citeșteDobrogea „Dobrogea în secolul XII“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

Constantin I. Brătescu, întemeietorul „Analelor Dobrogei”, supranumit și „geograful Dobrogei”
 
#citeşteDobrogea „O faptă culturală neobişnuită”. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa
 
#citeșteDobrogea „Coasta de răsărit a Constanței”. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

Arhiva Dobrogei, vol. II, nr. 1, 1919

Arhiva Dobrogei, vol. II, nr. 2, 1919

Analele Dobrogei, anul 1, nr. 1, 1920

Analele Dobrogei, anul 1, nr. 3, 1920

Analele Dobrogei, anul 1, nr. 4, 1920

Analele Dobrogei, anul 2, nr. 1, 1921

Analele Dobrogei, anul 2, nr. 3, 1921

Analele Dobrogei, anul 2, nr. 4, 1921

Analele Dobrogei, anul 3, nr. 1, 1922

Analele Dobrogei, anul 3, nr. 2, 1922

Analele Dobrogei, anul 3, nr. 3, 1922

Analele Dobrogei, anul 3, nr. 4, 1922

Analele Dobrogei, anul 4, nr. 2, 1923

Analele Dobrogei, anul 4, nr. 3, 1923

Analele Dobrogei, anul 4, nr. 4, 1923

Analele Dobrogei, anii 5 și 6, 1924 și 1925

Analele Dobrogei, anul 7, 1926

Analele Dobrogei, anul 8, 1927

Analele Dobrogei, anul 9, volumul II, 1928

Analele Dobrogei, anul 10, fasciculele 1-12, 1929

Analele Dobrogei, anul 11, fasciculele 1-12, 1930

Analele Dobrogei, anul 12, fasciculele 1-12, 1931

Analele Dobrogei, anul 13-14, 1932-1933

Analele Dobrogei, anul 15, 1934

Analele Dobrogei, anul 16, 1935

Analele Dobrogei, anul 17, 1936

Analele Dobrogei, anul 18, 1937

Analele Dobrogei, anul 19, volumul III, 1938



 

Ti-a placut articolul?

Comentarii