#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. Kustendje Pe locul Catedralei „Sf. Petru şi Pavel“ era un cimitir turcesc

„În a doua jumătate a secolului XlX-Iea, Constanţa se întindea numai până la bastioanele şi curtinele întărite dintre Biserica grecească, Poştă şi Palatul Prefecturii. Administraţia oraşului încredinţată unui caimacan - zice K. F. Peters.
 

 

Reşedinţa caimacanului Constanţei era pe locul Liceului „M. Eminescu“ de astăzi

    
Reşedinţa (conacul, singura clădire publică) era pe locul ocupat de liceul vechiu (n.a. este vorba despre Liceul „M. Eminescu“ de astazi). Între conac şi port se afla cartierul ovreiesc; iar pe coasta opusă (Cialak-Mahale), cartierul armenesc, unde se găseşte şi astăzi. Între ele, terenuri virane. Giamia «Azizia» a fost construită în 1862. Cartierul grecesc, pe unde e biserica şi şcoala greacă.
 
Piaţa municipiului exista şi pe atunci; dar era cu mult mai mică. În coasta primăriei (n.a. adică Muzeul de Arheologie de astăzi) (spre N.) erau magaziile de cereale - despre care vorbeşte Ewlia-Celebi, şi pe care eu le identific cu vechile magazii genoveze. În ele se păstrau cerealele dijmuite, până se trimeteau la Constantinopol. Dela aceste magazii cobora spre port (care se întindea pana în fundul golfului, pe unde sunt acum atelierele căilor ferate) drumul de acces, pe o râpă care se începea din piaţa
Independenţii (Ovidiu).
 

Pe locul Catedralei Sf. Petru şi Pavel era un cimitir turcesc

          
Spre Sud de piaţa municipiului, partea peninsulară se împărţea între cartierul negustoresc, cu magazii pentru cereale (spre partea portului, până la Catedrala şi Hotel Metropol); iar în partea sud-estică era cartierul turcesc, în care mai locuiau şi Bulgarii şi câteva familii romaneşti pe unde se afla biserica bulgară). Pe locul catedralii era un cimitir vechiu turcesc, cu mult mai întins. Giamia de jos «Mahmudia» a fost reclădită în anul 1822, în locul alteia vechi.
 
Partea peninsulară - corespunzatoare oraşului vechiu - nu avea acum 70-80 de ani regularitatea de azi. Străzile erau strâmte şi cotite. Curţile mari despărţite între ele prin ziduri de piatră, fără nici o legătură trainică, comunicau între ele prin porţi. Casele erau întoarse cu spatele spre stradă. Despre iluminat, pavaj sau pază, nici nu poate fi vorba. Ţărmul mării (actualul bulevard Elisaveta) era locul de întâlnire al turcoaicelor (mai ales Vinerea), care se plimbau esupărate de ochii râvnitori si pătimaşi.“
 
#citeştemaideparte
#capitolul III. Stăpânirea turcească. Kustendje
#TOMI-CONSTANŢA monografie (1931)
#Autor M. IONESCU-DOBROGIANU
 
Mai multe despre istoria Tomi aflaţi din monografia „Tomi - Constanţa“ , disponibilă integral în format electronic.
 
Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“ .

DREPTURI DE AUTOR 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Citeşte şi:
 

#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANŢA (1931) Cuvînt Înainte. Autor, colonel Marin Ionescu Dobrogianu

#citeşteDobrogeaTOMI-CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. Kustendje Ruşii dau foc oraşului Constanţa la 1809

#citeşteDobrogeaTOMI-CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. KustendjeHatmanul Mazepa se stabileşte în Dobrogea la 1709

#citeşteDobrogea TOMI-CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. KustendjeKustendje avea nu mai mult de 150 de locuitori

#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. KustendjeDobrogea la 1854. Sărăcie de nedescris şi holeră

#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. Kustendje Constanţa la 1859. Un orăşel mic şi friguros

#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. KustendjeTătarii şi cazacii în Dobrogea