Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
11:52 14 10 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeșteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Școala - o prioritate a administrației din Dobrogea recent revenită la România

ro

20 Sep, 2019 00:00 515 Marime text

În volumul „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“, unde istoricul constănțean Stoica Lascu a adunat și organizat cronologic aparițiile din presă referitoare la devenirea modernă a județelor românești dintre Dunăre și Mare, ne putem delecta cu un articol apărut în Farul Constanței, I, nr.21, din 28 septembrie 1880, intitulat „Sciri și fapte din Constanța și județu”.

În text regăsim atmosfera și parfumul vremii, precum și preocuparea autorităților timpului pentru aspectul orașului și îndepărtarea cât mai grabnică a urmelor războiului:

„Lucrările publice în întrul orașiului continuă. Strada Libertăței va fi în curând una dintre cele mai frumoase. Stradele ce traversă vor fi în curând transformate în drepte și curate șiosele. Comuna a luat măsuri ca să se dea în întreprindere și șioseluirea stradei Mahometane. Această lucrare importantă va fi terminată chiar în toamna aceasta. Se scie că strada Mahometană leagă Piața Independenței cu bulevardul Elisaveta Doamna”.


În afară de informații despre amenajarea drumurilor, regăsim în articol și date despre eforturile de repopulare a teritoriului recent revenit la România:

„Trei-deci și două familii din Făgărașul Transilvaniei au sosit la Hârșova. Administrațiunea a dispus a înființa cu ele un nou sat român la Hairaclar (vechiu sat turcesc părăsit actualmente). Alte familii sunt pe drum trebuind a ajunge până la toamnă. Li se acordă toate înlesnirile și întrega proiecțiune administrativă. În urma intervenirei Prefecturei, s'a aprobat de către Administrația Domeniilor, a li se da gratuit din pădurele cele mai apropiate ale satului lemnele necesare pentru ași construi casele. S'a dispus ca noul sat să poarte numele Făgărașul nou”.

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF


O preocupare specială se acordă și înființării principalelor instituții orășenești și comunale, în noi sedii donate de patrioții dobrogeni:

„Casa D-lui Apostol Ion, situată în centrul comunei Ostrov, ocolul Hârșova, în urma hotărârei Consiliului Comunal respectiv, apropată de Prefectură, va fi cumpărată pentru instalațiunea primăriei locală.
D. Dimitrie Vasiliu, notarul comunei Hasancea, ocolul Constanța, oferind pentru școala ce urmeasă a se înființa în curând în comuna Cara-murat tot din acea plasă, două bănci, uă masă, două scaune, uă tablă, un clopoțel și douezeci abecedare, Prefectura'i exprimă mulțumirile sale pentru această faptă patriotică”.


Școlile publice au, se pare, prioritate în pentru noua administrație, în a cărei viziune educația are un rol fundamental:

„În Medgidia și Cernavoda se continuă la lucrarea frumoaselor edifice ce se construesc pentru școalele publice. Până la finele lunei viitoare ambele edifice vor fi terminate de roșiu și acoperite.
Se lucrează asemenea cu activitate și pentru edificiele școlare ce s'au dispus a se construi în comunele rurale: Almalîu, Gârlița, ParachioI, Caranlîk, Aliman și Câlnia. Suntem în posițiune a afirma că cele mai multe din aceste forte folositoare edificii vor fi terminate până în iarnă. La Rasova localul pentru școala de fete va fi încă gata în curând. La UrumbeI, Topolog și Ienisara nouă localuri pentru școale sunt construite deja. Nu s'au dat însă destinațiunei lor pentru că nu s'a încuviințat până acum înființarea de școale și în aceste sate. Prefectura însă intervenind la Onor. Ministru al Instrucțiunii, se speră că în curînd se vor trimite și în aceste sate învățătorii atât de necesari”.

 

Autoritățile depuneau eforturi susținute „ca să nu rămână satul fără local de școală și învățător“. 

 

„Cu cele opt edificii școlare ce sunt în construcțiune s'au construit în acest județ, de la 23 Noembre 1878, 25 de edificii școlare, mari, frumoase, lucrate cea mai mare parte de pe planuri în regulă. Nu intră în acest număr localurile construite tot pentru școală însă după planuri mai modeste, cum sunt cele de la Topolog, UrumbeI, Ienisara, Cusgun etc.
S'au luat deja disposițiuni a se construi și la Cara-murat (nou sat român) și Caraomer (lângă frontiera Bulgariei) edificii pentru noi școale. Consiliul General ce stă se se înființeze conform nouei legi a Dobrogii este chemat a face ca să nu rămână satu fără local de școală și învățător”.


#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“  
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu


Mai multe date din istoria Dobrogei puteţi afla accesând lucrarea „Mărturii din epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“, disponibilă integral în format electronic.
 
Dacă în urmă cu 121 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR

 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.


Citeşte şi:

#citeşteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Este de cea mai capitală importanţă ca în oraşul Constanţa să se înfiinţeze două bâlciuri pe an“

#citeşteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Esploraţiuni oficiale“ la preluarea Dobrogei de către români, în urma Tratatului de la Berlin

#citeşteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Sosirea autorităţilor militare româneşti în Tulcea, prilej de sărbătoare şi speranţă
 
#citeşteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Revenirea Dobrogei la România, în viziunea lui Grigore Cobălcescu

#citeşteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Generalul Averescu, aclamat în Piaţa Ovidiu din Constanţa

#citeşteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Mihai Eminescu despre anexarea Dobrogei - „Noi ne-am pierdut din calea istoriei noastre adevărate“

#citeşteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Revenirea Dobrogei la România - eforturi comune ale patrioţilor dobrogeni pentru ridicarea noii provincii

Ti-a placut articolul?

Comentarii