Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
13:48 21 10 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeşteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Este de cea mai capitală importanţă ca în oraşul Constanţa să se înfiinţeze două bâlciuri pe an“

ro

19 Sep, 2019 00:00 1038 Marime text

În volumul „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“, unde istoricul constănţean Stoica Lascu a adunat şi organizat cronologic apariţiile din presă referitoare la devenirea modernă a judeţelor româneşti dintre Dunăre şi Mare, descoperim un proces-verbal pe marginea uneia dintre primele şedinţe ale Camerei de Comerţ Constanţa, convocată la 13 septembrie 1880.

Documentul apare în „Farul Constanţei” 1 nr.21, din 28 septembrie 1880, şi stă mărturie a tipului de discurs oficial şi administrativ din urmă cu 140 de ani.

Prezidată de Remus N. Opreanu, prefectul judeţului Constanţa, iniţiator, de altfel, al înfiinţării respectivei instituţii în Dobrogea, şedinţa ia în dezbatere necesitatea organizării unor bâlciuri periodice în Constanţa, menite să aducă laolaltă producătorii şi comercianţii români şi străini, să evite comisioanele intermediarilor şi să dea un impuls vieţii economice din regiune care, „din causa resbelului, a suferit mare decadenţă”:

„Este ştiut că în toate localităţile unde există înfiinţate bâlciuri periodice anuale, se fac însemnate transacţiuni. În timpul guvernului Otoman provincia Dobrogei avea patru şi anume: la Balcic şi Pasargic o dată pe an şi la Medgidia de două ori. Acum însă, fiind că cele doue oraşe au rămas în ţinutul Bulgariei, populaţiunea Dobrogeană şi comerciul ei pierde două bâlciuri anuale destul de însemnate. În interesul desvoltărei comerciului local este de cea mai capitală importanţă ca în oraşul Constanţa, care este primul port maritim al ţerei, să se înfiinţeze două bâlciuri pe an. 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

 

Cel întâi bâlci să dureze de 1-15 Mai şi să poarte numirea de "Bâlciul lânurilor brute" de oare ce în această provincie comerciul constă din două articole principale: produsele agricole şi provenienţa din economia vitelor. Pe lângă acesta apoi este în general cunoscut că în Europa se dă mare preferinţă lânurilor din Dobrogea numite "Ţigae" şi cu cât timpul înaintează cu atât acest product devine de mai bună calitate şi mai abundent prin înmulţirea vitelor. Astu-fel fiind dacă se va înfiinţa un bâlci special, se speră că fabricanţii din Europa vor veni aici şi vor cumpăra lânurile direct de la întâia mână, în care cas proprietarii acestor producte vor avea mari avantaje, pentru că pe o parte nu vor fi speculaţi prin transacţiuni din mână în mână, iar pe de alta producătorul se va pune în cunoscinţă cu pieţele Europei şi îşi va crea credete în cas când ar vroi a trage alte mărfurI de acolo necesare localităţii.

Al doilea bâlci să dureze de la 1-15 Septembre, în care economii vitelor să expue vînderei direct către comercianţii din Constantinopoli ce probabilmente vor veni la bâlci, produsul laptelui precum şi berbecii şi aşa în intervalul acestor două bâlciuri vor avea a trage mari beneficii, atât producătorii din Dobrogea şi România cât şi comercianţii locali şi ai ţărei, pentru că de şi bâlciurile vor avea denumiri speciale, totuşi se vor putea expune vinderii ori-ce specie de mărfuri indigene şi streine precum şi vite. Mai este de notat încă, că comercianţii streini ne vor aduce şi desface direct articolele de marfă de care localitatea are indispensabilă trebuinţă, dar le plătesce înduoit de scump când se comisionează prin alţii.

Adăogând D-l preşedinte că pentru ca, bâlciurile se se întemeeze şi se atingă scopul înfiinţărei lor, trebue se aducem respectuasele rugăciuni înaltului guvern, ca mărfurile ce vin din ţeră şi Europa pe Dunăre prin Cernavoda transit pentru Constanţa să fie scutite de vamă.
Camera ascultând cele expuse de D-l Preşedinte, aprobă în totul opiniunea sa şi roagă pe D-l prefect a fi interpret pe lângă guvern de a aproba înfiinţarea acelor bâlciuri şi scutirea de vamă a mărfurilor ce vin prin Cernavoda transit pentru Constanţa.”

 
#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“  
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu


Mai multe date din istoria Dobrogei puteţi afla accesând lucrarea „Mărturii din epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“, disponibilă integral în format electronic.
 
Dacă în urmă cu 121 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 
DREPTURI DE AUTOR

 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.


Citeşte şi:

#citeşteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Un inginer englez despre Dobrogea şi Constanţa, la sfârşit de secol XIX

#citeşteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Esploraţiuni oficiale“ la preluarea Dobrogei de către români, în urma Tratatului de la Berlin

#citeşteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Sosirea autorităţilor militare româneşti în Tulcea, prilej de sărbătoare şi speranţă

#citeşteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Revenirea Dobrogei la România, în viziunea lui Grigore Cobălcescu
 
#citeşteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Generalul Averescu, aclamat în Piaţa Ovidiu din Constanţa
 
#citeşteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Mihai Eminescu despre anexarea Dobrogei - „Noi ne-am pierdut din calea istoriei noastre adevărate“
 
#citeşteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Revenirea Dobrogei la România - eforturi comune ale patrioţilor dobrogeni pentru ridicarea noii provincii
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii