Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
15:35 16 12 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Tradiţii şi obiceiuri Ce biserici din judeţ poartă hramul Înălţarea Domnului

ro

12 Jun, 2013 00:00 4774 Marime text
Mâine, creştinii celebrează Praznicul Înălţării Domnului, numit în popor şi Ispas. Praznicul Înălţării Domnului este sărbătorit la 40 de zile de la Învierea Domnului, când Hristos s-a înălţat la cer (conform Faptele Apostolilor I, 2-12).

Face parte dintre cele mai vechi sărbători ale Bisericii, prima menţiune datând din anul 332. Din secolul al IV-lea, Sfântul Ioan Gură de Aur ne-a lăsat o predică la această sărbătoare, pe care el o numeşte „cinstită şi mare”. Pe la 380-385, pelerina Egeria aminteşte de festivităţile din ziua a patruzecea după Paşti; la Ierusalim acestea aveau loc în biserica Naşterii din Betleem, iar sărbătoarea Înălţării era prăznuită la Cincizecime, în aceeaşi zi cu pogorârea Sfântului Duh, marcând împreună finalul perioadei pascale. Delimitarea dintre cele două mari praznice s-a făcut la sfârşitul secolului al IV-lea. În secolul al VI-lea, Sfântul Roman Melodul compune Condacul şi Icosul sărbătorii, iar imnografii din secolele următoare (Sfântul Ioan Damaschin şi Sfântul Iosif Imnograful) compun canoanele din slujba Înălţării. În unele părţi ale ţării, în această zi, creştinii se salută cu formula „Hristos S-a înălţat”. În dimineaţa zilei de joi,  începând cu ora 8.45, de praznicul Înălţării Domnului, Ierarhul Tomisului va săvârşi Sfânta Liturghie la Catedrala Arhiepiscopală „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Constanţa.

Biserici şi mănăstiri constănţene, care îşi serbează hramul

Printre lăcaşurile de cult din judeţ care poartă hramul Înălţării Domnului se numără şi Mănăstirea Stejaru, înfiinţată în anul 2004. Istoricul construcţiei bisericii începe în anul 1934, iar finalizarea acesteia se realizează în anul 1943 când a fost sfinţită cu hramul Înălţarea Domnului de către Episcopul Locotenent Eugen Laiu pe data de 11 iunie. În anul 2006 s-a început construcţia unui complex de chilii, proiectul finalizându-se în anul 2009. Renovarea bisericii a avut loc în perioada 2008-2010, fiind sfinţită de hramul bisericii - Înălţarea Domnului. Alte biserici care au hramul Înălţarea Domnului sunt Parohia Fântânele (comuna Cogealac), parohia Lazu (comuna Agigea), parohia Almalău  (comuna Ostrov), Parohia Movila Verde (comuna Independenţa), Parohia Satu Nou (comuna Oltina), Parohia Dunărea (comuna Seimeni), Parohia Gălbiori (comuna Crucea).

Până la Înălţare, cerurile sunt deschise

Românii sărbătoresc în fiecare an Înălţarea Domnului, respectând şi unele tradiţii sau superstiţii.  În această zi, creştinii îşi legau frunze de nuc peste brâu, deoarece însuşi Mântuitorul le purta în momentul Înălţării la cer. Pe lângă puterea lor tămăduitoare, se spune că frunzele de nuc sunt de fapt limbile de foc (o alta formă pe care o poate lua Sfântul Duh) ce l-au înconjurat pe Iisus. De asemenea, se considera că cerurile sunt deschise de la Paşte la Înălţare.  Astfel, cei care mor în această perioadă nu mai trec prin judecata de apoi, ajungând direct în rai. Tot azi se împart pomeni pentru morţi, îndeosebi brânză, ceapă verde, pâine caldă şi rachiu. O altă superstiţie spune că, pentru a avea o recoltă bogată, trebuie să îţi faci semănătorile până de Înălţare. În unele părţi ale ţării, flăcăii şi fetele de măritat se duc în pădure pentru a culege frunze de alun. Acestea sunt folosite pentru diverse leacuri sau pentru dragoste. Casele şi mormintele se împodobesc acum cu frunze de paltin. O legendă străveche povesteşte că, la naşterea lui Iisus, caii din acea iesle au supărat-o pe Fecioara Maria, aceasta blestemându-i să nu se sature decât la Înălţare, nu de Paşti. Astfel, Paştele Cailor avea cu totul alta semnificaţie, de „mai târziu”, dar în timp a căpătat înţelesul de astăzi. Înălţarea Domnului este considerată o sărbătoare la fel de mare ca cea a Învierii, credincioşii înroşind ouă şi petrecând întocmai ca în ziua de Paşti.

Ti-a placut articolul?

Comentarii