Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
14:04 16 10 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Tradiții de Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena. Azi se face gălăgie pentru a fi izgonite vrăjitoarele

ro

21 May, 2018 00:00 1690 Marime text

În fiecare an, pe 21 mai, creştin-ortodocşii îi prăznuiesc pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena. Pentru constănţeni, sărbătoarea are o importanţă deosebită, având în vedere că cei doi sfinţi sunt ocrotitorii oraşului.
 
Cele mai cunoscute fapte ale celor doi sfinţi sunt legate de preţuirea pe care aceştia au acordat-o creştinismului. Astfel, împăratul Constantin i-a ajutat pe creştini să intre în legalitate, iar împărăteasa Elena, mama sa, a găsit crucea pe care a fost răstignit Iisus.
 
Înainte de a descoperi valorile creştinismului, împăratul Constantin se închina zeilor romani, până când, într-o zi, înaintea unei bătălii, i s-a arătat pe cer semnul crucii, însoţit de literele de foc: „Prin acest semn, vei învinge“.
 
Noaptea, împăratul L-a visat pe Iisus Hristos, care îl îndemna să confecţioneze un steag inscripţionat cu semnul crucii, pentru a fi învingător. După ce a câştigat bătălia cu Maxenţiu, prin inspiraţie divină, împăratul Constantin şi-a schimbat părerea despre creştinii ce aveau ca principal simbol al credinţei crucea sfântă. Astfel, devenit stăpân al Romei, Constantin a semnat un decret de încetare a prigonirii creştinilor. În lucrările sale, Constantin a fost susţinut de mama sa, împărăteasa Elena, care a mers la Ierusalim pentru a găsi sfânta cruce pe care a fost răstignit Iisus. Ghidată de credinţă, aceasta o găseşte. Elena moare în anul 327 şi, zece ani mai târziu, în 337, moare şi împăratul Constantin.
 
În calendarul popular, data de 21 mai are şi denumirea de Constantin Graur sau Constandinu Puilor, moment în care păsările cerului îşi învaţă puii să zboare.
 

Sfârşitul perioadei de însămânţare a ovăzului, a meiului şi a porumbului

 
Credinţa populară spune că aceluia care va munci în ziua de Constantin şi Elena focul sau păsările păguboase îi vor distruge recolta. În trecut, oamenii evitau să lucreze în această zi, pentru ca uliii să nu le fure bunurile din ogradă. Sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena marca sfârşitul perioadei de însămânţare a ovăzului, a meiului şi a porumbului. Exista credinţa conform căreia cel care semăna după această zi îşi punea în pericol propria recoltă, care avea să se usuce, astfel că ziua de Constandinu Puilor era ultima în care se mai semănau cerealele. Acesta era şi momentul în care păstorii hotărau unde să fie ridicate stânele şi pe cine să tocmească pentru a le păzi animalele pe timpul păşunatului. Pentru a fi apăraţi de farmece, blesteme, vrăjitorii şi diavoli, la ţară, oamenii făceau un foc şi stăteau în jurul lui. Prin fumul focului erau trecute şi oile, ca să fie ferite de rele în perioada în care stăteau la stână. De asemenea, prin sate se făcea gălăgie mare, pentru ca vrăjitoarele care încercau să fure sporul laptelui să fie izgonite. Tot în această zi, se măsura şi se însemna pe răboj laptele de la oile fiecăruia.
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii