Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
10:13 16 11 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Dedicat Centenarului Reîntregirii și împlinirii a 140 de ani de la unirea Dobrogei cu România Simpozionul „Clerici din Dobrogea în perioada 1916-1919“, un maraton de comunicări (galerie foto)

ro

22 Oct, 2018 00:00 1267 Marime text
Mănăstirea Dervent a fost, sâmbătă, gazda simpozionului „Clerici din Dobrogea în perioada 1916-1919”, organizat de Arhiepiscopia Tomisului - Departamentul Cultural-Patrimoniu, Mănăstirea Dervent, Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria“, filiala județeană Constanța, și Asociația Casa Mării Negre / Black Sea House, în cadrul proiectului „Centenarul Unirii în Dobrogea, locul unde începe istoria românilor”.
 
Evenimentul a fost dedicat deopotrivă Centenarului Marii Uniri și împlinirii a 140 de ani de la unirea Dobrogei cu România. În cadrul aceluiași proiect integrat de celebrare a Centenarului, Sfânta Mănăstire Dervent a fost, totodată, la 7 iulie 2018, amfitrionul unui eveniment similar, Simpozionul Internațional „Destine frânte pentru Țară în vatra istorică românească”, la care au participat istorici și personalități ale vieții spirituale din România, Republica Moldova și Ucraina (nordul Bucovinei).

Obiectivul prioritar al evenimentului l-a reprezentat evidențierea participării clerului dobrogean la acțiunile militare și politice din perioada 1916-1919 care au condus la Marea Unire. Simpozionul și-a propus, totodată, actualizarea și amplificarea dezbaterii actuale privind rolul preoțimii militare în general și al celei dobrogene în special în Războiul Reîntregirii (mobilizarea preoților în război, rolul acestora în campaniile militare, participarea pe front a preoților dobrogeni, organizarea instituțională a prezenței acestora pe front, rapoartele clericale, sacrificiile și jertfele frontului, suferințele preoților în timpul ocupației străine în Dobrogea, implicarea clericilor și a monahilor în ajutorarea răniților în Primul Război Mondial, participarea acestora la activitățile politico-diplomatice privind recunoașterea Unirii, rolul preoțimii în Basarabia etc.), evidențiind particularitățile specifice ale preoților militari ca o categorie distinctă de făuritori ai Marii Uniri, precum și contribuția concretă a acestora la îndeplinirea idealului de unitate națională.

Invitați de seamă la eveniment


La simpozion au participat arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie, Preasfințitul Visarion, episcopul Tulcii, arhim. Andrei Tudor, starețul Mănăstirii Dervent, prof. univ. dr. Stoica Lascu, Universitatea „Ovidius“ Constanța - „Preoții dobrogeni - păstori duhovnicești  și dascăli de românism în România de la Mare“, conf. univ. dr. Marian Zidaru - Dobrogea în contextul Primului Război Mondial“, asist. univ. dr. protosinghel Maxim Vlad - Universitatea „Ovidius“ Constanța - „Rolul preoților militari în Primul Război Mondial“, Ionuț Druche, directorul Editurii Arhiepiscopiei Tomisului, Cristina Liberis, jurnalist, București – „Preotul militar Belizarie Popescu, eroul satului românesc“, Lavinia Dumitrașcu, istoric, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța – „Preotul militar Constantin Sădeanu“, dr. Nicolae Georgescu, Tulcea – „Preoți tulceni în Primul Război Mondial“, preot Bogdan Teleanu, Parohia „Sfântul Pantelimon“ – Foișorul de Foc, București, Dan Nicolau, Filiala Județeană Constanța a Asociației Naționale Cultul Eroilor Regina Maria – „Preoți cu crucea-n frunte, căci oastea e creștină“, col (rez.) Dumitru Roman, redactor-șef al revistei România Eroică, București – „Preoții și Cultul Eroilor“, lector univ. dr. Dorin Popescu, președintele Asociației „Casa Mării Negre“ / Black Sea House, Constanța – „Diplomația ca instrument al interesului național în Războiul Reîntregirii – Dobrogea“. 

Discursuri dedicate clerului dobrogean

 
Simpozionul a început cu slujba Parastasului pentru eroi. Lector univ. dr. Dorin Popescu, președintele Asociației „Casa Mării Negre“, și protos. asis. univ. dr. Maxim Vlad au fost moderatorii lucrărilor acestui simpozion. „Sunt fericit că mă aflu la acest simpozion. Mai ales că ne aflăm în anul Marii Uniri și al celebrării a 140 de ani de la Unirea Dobrogei cu România. Mulțumim părintelui Teleanu de la București, care este reprezentantul Preafericitului Daniel. Azi îi vom pomeni pe cei care s-au jertfit pentru țară“, a spus, la startul simpozionului, episcopul Tulcii, PS Visarion.
 
„Vorbim despre trecut, deoarece copiii și nepoții noștri au nevoie de acest lucru. Aceasta temă dedicată clericilor este mult mai amplă. Trăim vremuri pentru care trebuie sa fim pregătiți. Biserica trebuie să ne ajute să ne menținem. Oare suntem pregătiți să facem față răutăților lumii care se petrec în noi, între noi și autoritățile statului? Suntem pregătiți să avem un răspuns mai clar decât cel de acum 100 de ani?“, a declarat Dorin Popescu. La rândul său, Marian Zidaru a vorbit despre Dobrogea în contextul Primului Război Mondial.

Preoții din armată, mediatori între soldați și ofițeri“

 
Simpozionul a continuat cu discursul asistentului universitar Maxim Vlad, care a vorbit despre rolul preoților militari în Primul Război Mondial. „Clericii români s-au implicat în acțiunile armatei de reîntregire a neamului. Rolul preoților militari a fost accentuat de regalitate, când mitropolitul României l-a mandatat pe Constantin Nazarie să organizeze slujirea clerului militar în armata română. Demersurile au fost timide la început. Prezența preoților a fost privită ciudat de ofițeri. De altfel, preotul în armată a avut multiple responsabilități. Preoții din armată făceau notă separată de atitudinea pe care o aveau militarii de carieră. Ei erau un fel de mediatori dintre soldați și ofițeri, oficiau slujbe pentru cei care mergeau la moarte. Spovedania și împărtășirea soldaților erau primordiale pentru preoții militari. Preotul recurgea și la discursuri motivaționale, prin care transmitea că armata trebuie să lupte pentru reîntregirea neamului. Când moralul armatei scădea, prezența preotului, plină de har, mângâiere și îmbărbătare, ajuta mai mult decât ordinile ofițerilor. Preotul s-a implicat și în asistența medicală pe front, el asista și ajuta la îngrijirea răniților. Avea și o misiune de contabil, înregistrând numele celor care au decedat la război“, a povestit protosinghel Maxim Vlad, asist. univ. dr. la Universitatea „Ovidius“ Constanța. „Nu trebuie subestimat rolul preoților militari de atunci și de acum, și cinste acestor păstori sufletești!“, a adăugat Maxim Vlad.
 
La rândul său, Lavinia Dumitrașcu, istoric la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, a vorbit despre preotul militar Constantin Sădeanu. „Au fost mulți preoți dobrogeni care au luptat în Războiul de Reîntregire, pe toate fronturile. Și și-au făcut datoria de oameni, de români și de preoți. Din păcate, azi mai cunoaștem câte ceva despre unii dintre ei. Altora le-au rămas doar numele pe monumentele eroilor din satele lor și, poate, dacă mai există, pe crucile din cimitire...“, a punctat Lavinia Dumitrașcu, istoric la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
 

„Preoții din Dobrogea s-au ridicat pe cele mai înalte culmi ale curajului și patriotismului“


Ionuț Druche, directorul editurii Arhiepiscopiei Tomisului, a prezentat numele preoților dobrogeni din perioada 1916-1919. „Înfrângerea armatei române la Turtucaia, în septembrie 1916, a condus la ocuparea în întregime a Dobrogei, la începutul anului 1917, de bulgari, germani și turci. Românii din acest ținut au fost nevoiți să se refugieze în stânga Dunării, în special în Moldova. Preoții din Dobrogea, fie că au plecat pe front, fie că s-au refugiat în Moldova sau că au rămas în teritoriul ocupat, s-au ridicat pe cele mai înalte culmi ale curajului și patriotismului“, a punctat Ionuț Druche.
 
În context, acesta i-a pomenit pe preoții militari dobrogeni din Primul Război Mondial. „Aproximativ 250 de preoți au fost mobilizați la intrarea României în război, în anul 1916. Dintre aceștia, aproximativ 25 de preoți din județele Tulcea, Constanța, Caliacra și Durostor“, a punctat Ionuț Druche.
 
Datorită lucrării „Preoții militari în campania 1916-1919“, scrisă de preotul Constantin Nazarie, avem rămase azi numele preoților militari dobrogeni din Primul Război Mondial: preotul Ioan Georgescu din Oltina, preotul Bănică Roșescu din Rasova, preotul Vasile Vasilecu din Hârșova, preotul Alexandru Moroianu din Mihail Kogălniceanu, arhimandritul Damaschin Popescu din Harabagi, preotul Ioan Roșculeț din Mangalia, preotul Anastase Popescu din Basarabi, preotul Ioan Georgescu din Constanța, preotul Nicolae Coadă din Rasova, preotul Gherman Blănaru din Chioseler, preotul Belizarie Popescu din Mereni, preotul Ioan Bădașcă din Ostrov, Constanța, preotul Ion Ciocan din Cernavodă, preotul Ion Perianu din Podaru, Tulcea, preotul Nicolae Paveliu din Constanța, preotul Ioan Gheorghiu din Sulina, preotul Nicolae Papadima din Tulcea, ieromonahul Stelian Doraș de la Mănăstirea Cocoșu, ieromonahul Ioanichie Golcea din Mănăstirea Cocoșu, monarhul Vișan Ioachim din Comber, Tulcea, ieromonahul Galaction Negulescu din Lascăr Catargiu, Tulcea, preotul Carol Voinea din Silistra, Durostor, preotul Ioan Popescu din Bazargic, Caliacra, preotul Ion Vodă din Balcic, Caliacra, preotul Constantin Popescu din Ialomița.
 
Și Cristina Liberis, jurnalist, le-a vorbit celor prezenți la simpozion despre preotul militar Belizarie Popescu, eroul satului românesc. „Dobrogenii au luptat pe mai multe fronturi, iar preoții militari le-au fost alături“, a menționat aceasta.
 

„Preoții au avut și o misiune culturală“

 
Despre preoții tulceni în Primul Război Mondial a vorbit și prof. dr. Nicolae Georgescu din Tulcea. Acesta i-a pomenit pe preoții Belizarie Popescu, Grigore Gopciu, Constantin Ghinescu, Constantin Gherghișan, Zaharia Popescu, Eleftenie Marinescu. Prezent la simpozion, preotul Bogdan Teleanu, de la Parohia Sfântul Pantelimon, Foișorul de Foc, de București, a prezentat contribuția părintelui Gheorghe Crețu de la Biserica Sfântul Pantelimon, Foișorul de Foc, la Marea Unire din 1918, și jurnalul său de front. „Preoții au avut și o misiune culturală“, susține preotul Bodgan Teleanu.
 
Dan Nicolau, de la Filiala județeană Constanța a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria“, a prezentat comunicarea intitulată „Preoți cu crucea-n frunte, căci oastea e creștină“. La finalul simpozionului, Dorin Popescu a prezentat date despre diplomația ca instrument al interesului național în Războiul Reîntregirii - Dobrogea. Au fost trecute în revistă și contribuțiile clerului militar pe frontul din spatele frontului. „Clerul militar a făcut diplomație în biserică, pe front“, a menționat Dorin Popescu.
 
„România a avut un trecut frământat, dar plin de lumină“
 
„Căutam să recuperăm istoria. Multe materiale scoase din arhive sunt inedite. Istoria de 100 de ani cuprinde perioade diferite: Primul Război Mondial, Unirea, apoi perioada dintre cele două războaie, al Doilea Război Mondial, care a dus la ciuntirea României. Și iată că am început, după 1990, să înflorim. România a avut un trecut frământat, dar plin de lumină. După fiecare război a existat și o izbândă, dar și lumină. Acum ne aflăm într-un război psihologic. De aceea, e bine să ne recapitulăm istoria, să rememorăm acele personalități care au rămas luceferi în istorie. 
 
Preoții au fost promotori ai Unirii. Preoți dobrogeni care au avut o misiune deosebită. Unul dintre ei mergea cu crucea în frunte, deoarece soldații nu cutezau să meargă în luptă. Preotul se ruga și le spunea soldaților necreștini că Dumnezeu îi însoțește în luptă. Și iată că mulți dintre ei s-au apropiat așa de Dumnezeu. Preoții, înainte de luptă, le spuneau soldaților că merg la o luptă de jertfă, la o luptă pentru reîntregire. Toți preoții erau apărători ai credinței, dar și ai gliei, ai țării. Ei trezeau oamenii, că viața viitoare se cucerește, la fel și jertfa vieții vremelnice. Și preoții militari care plecau la război, dar și cei care rămâneau acasă. Mulți au devenit medici, ajutându-i pe cei răniți. Și familiile celor răniți erau ajutate. În vreme de cumpănă, biserica i-a făcut pe oameni să triumfe, arătându-le cum rănile se pot transforma în lumină. Noi mergem mai departe, dar, în acest an, arătăm jertfa celor morți pentru reîntregirea țării“, a declarat  arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie.
 
„Biserica a rezistat, deoarece nu e a oamenilor, ci este a lui Hristos. Biserica noastră e zidită pe Înviere. Suntem fii ai Învierii. Referendumul nu a fost organizat de biserică, ci susținut de biserică. Iată că nu trebuie să fim triști. Credința este lumină pentru suflet. Credința din suflet trebuie dublată de fapte. Să pornim cu toții, cu credință, în următoarea sută de ani. Să fim uniți cu țara și cu Dumnezeu în fiecare an! Așa să ne ajute Dumnezeu!“, a mai transmis arhiepiscopul Tomisului. 

Concluziile simpozionului
 
Dorin Popescu, președintele Asociației Casa Mării Negre, a formulat 8 concluzii ale simpozionului.
 
1. Este nevoie de mult mai mult efort pentru celebrarea, prin acțiuni de impact, a Centenarului Reîntregirii și aniversării a 140 ani de la unirea Dobrogei cu România. În momentul de față, celebrarea Centenarului este ratată din cauze ce țin prioritar de absența unei viziuni la nivel central. Singura dimensiune solidă a celebrării Anului Centenar o reprezintă inaugurarea, la 25 noiembrie a.c., a Catedralei Neamului. Alte monumente importante, dar de impact local/moderat (prima statuie a Regelui Ferdinand Întregitorul, la Iași, Monumentul Unirii din Alba-Iulia) completează o listă nepermis de scurtă a proiectelor centenare de impact.
 
2. Procesul de reconstituire a paradigmei rolului/participării preoților (în special militari) români la Războiul Reîntregirii (proces inițiat în acest an prin lansarea de filme documentare, editarea de volume, desfășurarea de simpozioane tematice) trebuie să continue.
 
3. Se poate aprecia că preoțimea română a constituit, pe front și pe toate fronturile din spatele frontului, o garanție și un catalizator al conduitelor de altitudine morală și de jertfă a militarilor români în Războiul Reîntregirii. Implicarea preoțimii, în diferite forme și domenii, la eforturile Țării de reîntregire, în particular prin câștigarea războiului (prezența pe front, jertfele din război, acordarea de asistență liturgică, îngrijirea răniților, rolul mobilizator în cadrul trupelor, implicarea în asistența medicală, derularea de activități caritabile și filantropice, îngrijirea orfanilor, organizarea rapidă a Bisericii în Basarabia, refacerea rapidă/sistemică a legăturilor canonice cu Transilvania etc.), probează/confirmă că Biserica Ortodoxă Română a fost, în urmă cu 100 de ani, cea mai pregătită instituție din România pentru Războiul Reîntregirii.
 
4. Se recomandă istoricilor, arhiviștilor, experților etc. exploatarea mai judicioasă / eficientă a surselor directe de arhivă (arhivele Patriarhiei, episcopiilor, arhivele militare de la Pitești, arhivele bulgare etc.) pentru editarea de studii și volume care să aducă noi contribuții științifice privind situația României (în particular a Dobrogei) în perioada 1916-1919.
 
5. În Anul Centenar au fost realizate modeste contribuții științifice în acest domeniu. Nu avem date relevante noi privind situația politică și militară de acum un veac a României (în particular a Dobrogei), atmosfera epocii etc. Unele eforturi de cercetare, în acest An Centenar, s-au concentrat pe prezentarea detaliată și documentată a eforturilor și acțiunilor unor figuri emblematice ale vieții spirituale, politice, religioase, militare și culturale românești din perioada 1916-1919, însă impactul general al valorii adăugate este relativ redus.
 
6. Formatul organizării simpozionului (evenimentul s-a desfășurat în cadrul unui Program mai amplu, cu titlul "Centenarul Unirii în Dobrogea, locul unde începe istoria Românilor"), respectiv Arhiepiscopia Tomisului, Mănăstirea Dervent (organizatori), Asociația Națională Cultul Eroilor / Regina Maria (filiala Constanța) și Asociația Casa Mării Negre / Black Sea House Constanța (parteneri), își confirmă și cu această ocazie gradul ridicat de eficiență și de implicare în viața Cetății.
 
7. Se recomandă editarea unui volum colectiv al Dobrogei (Constanța-Tulcea) privind situația clerului/preoților în Dobrogea în perioada Războiului Reîntregirii.
 
8. Se recomandă includerea unor alocuțiuni tematice dintre cele care au fost prezentate la Simpozionul de la 20 octombrie a.c. în antologia Simpozionului Internațional "Destine frânte pentru Țară în vatra istorică românească", eveniment de impact internațional care a avut loc tot la Mănăstirea Dervent, la 7 iulie 2018 (antologia respectivă se află în lucru).
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii