Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
23:16 21 06 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Arheologul care a pus pe harta istoriei cetatea Histria În urmă cu 130 de ani s-a născut Vasile Pârvan, cel care a deschis primul şantier la Cetatea Histria

ro

28 Sep, 2012 01:00 1900 Marime text
Marele arheolog Vasile Pârvan, de numele căruia se leagă descoperirea cetăţii Histria, s-a născut la 28 septembrie, în anul 1882, într-un cătun din Tecuci. A studiat la Bucureşti, avându-l ca profesor pe Nicolae Iorga, şi apoi în Germania, unde s-a specializat în istorie antică.

A organizat numeroase şantiere arheologice, dintre care cel mai important este cel de la Histria. Această pasiune i-a adus, în cele din urmă, moartea. Fiind tot timpul pe şantier, Vasile Pârvan a ignorat boala de care suferea - o banală apendicită. A ajuns într-un final pe masa de operaţie, însă era prea târziu. A avut parte de o moarte extrem de regretabilă şi regretată, firul vieţii sale fiind brusc întrerupt, la 26 iunie 1927, la doar 45 de ani.

Cercetarea Histriei a început în 1914

Marelui arheolog îi datorăm descoperirea cetăţii Histria - primul oraş de la Pontul Euxin. Cercetarea vechii aşezări a început în anul 1914.Prima colonie grecească a fost întemeiată la mijlocul secolului VII î. Hr. de colonişti veniţi din Milet. În decursul celor peste 1.300 de ani de locuire neîntreruptă, oraşul construit pe ţărmul actualului Sinoe a fost apărat de 5 ziduri de incintă succesive, corespunzând marilor etape istorice traversate de-a lungul existenţei sale.

Din păcate, s-au făcut săpături doar pe un sfert din suprafaţa cetăţii, din anul 1914. După câţiva ani, a fost construit primul muzeu arheologic de la Histria. Din cauza terenului slab, în anul 1923 clădirea s-a dărâmat, fiind ulterior demolată definitiv.

Cum au dispărut multe inscripţii

În volumul „Histria" a lui Vasile Pârvan, apărut în anul 1923, marele arheolog scria: „Răsboiu a trecut peste vechea noastră colonie milesiană cu acceaş furie oarbă ca peste aşezările contemporanilor. Năvălitorii n-au avut nici o cruţare faţă de ruinele singuratice. Gândul că fiece marmură mutilată e un simbol tocmai al nimicniciei oricărei glorii sau biruinţe omeneşti, nu i-a atins. În frumuseţea melancolică a acestor memoriale rănite, ei n-au văzut decât încă o bogăţie, bună de răpit şi dus la ei. Acolo unde zidul ţinea, încă dintru început, strâns legat între pietrele lui, monumentul antic, ei au dărâmat zidul, adică au ucis viaţa ruinelor, şi au luat cu ei rara relicvie; (...) Dintre inscripţiile nouă mai toate au fost găsite în 1916 au fost în exil la Bulgari şi nu s-au întors înapoi la Cetate decât acum doi ani. Alte tovarăşe ale lor, din 1916, luate fie de Germani fie de Bulgari, n-au mai fost regăsite, aşa cum s-au risipit fără urmă monumentele ce alcătuiau Muzeul din Tomis şi cel din Callatis, cum şi un număr din cele de la Ulmetum, Histria, Carsium etc".

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii