Un important Ordin al Ministrului Dezvoltării ar putea fi anulat la Constanța

• „La scurt timp de la emiterea acestor ordine de ministru, însă, specialiştii atestaţi pentru instalaţii tehnologice pe baza Ordonanţei Guvernului nr. 95/1999 în forma aprobată prin Legea nr. 440/2002 atestaţi pe domenii conform Ordinului Ministrului economiei-MECMA nr. 364/2010, emis în baza acestei Legi nu au mai fost solicitaţi la proiectarea şi/sau execuţia de lucrări“, au arătat reclamanții din proces.

Judecătorii din Constanța sunt chemați să se pronunțe în legătură cu Ordinul Ministrului Dezvoltării pentru aprobarea Procedurii privind atestarea tehnico-profesională a verificatorilor de proiecte și a experților tehnici!
 
Pe rolul Curții de Apel Constanța a fost înregistrat dosarul cu indicativul 3774/118/2023, cauză în care s-a solicitat anularea Ordinelor Ministrului Dezvoltării nr. 1496/2011, 1895/2016 și 817/2021.
 
Părți în cauză sunt Mircea Adrian Munteanu, Ovidiu Lateș și Florin Gârbă, în calitate de reclamanți, pârât fiind Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.
 
La data de 8 ianuarie 2024, dosarul a fost declinat de la Tribunalul Constanța, unde fusese înregistrat inițial, la Curtea de Apel.
 
Declinarea a fost decisă de completul prezidat de magistratul Iulia Laura Opariuc-Dan, președintele Secției de Contencios administrativ și fiscal a Tribunalului, care avea cazul în atenție.
 
Completul de la Tribunal a admis excepția necompetenței materiale a instanței, ce fusese invocată de reprezentanții ministerului.
 
Acum, cazul a fost înregistrat pe rolul Secției de Contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Constanța, unde va fi analizat la data de 21 martie 2024.
 
În Hotărârea 3/2024 prin care Tribunalul a decis declinarea, se arată că reclamanții au solicitat „anularea Ordinului Ministrului dezvoltării-MDRAP nr. 1496/2011 şi implicit şi Procedura de autorizare a diriginţilor de şantier pe care acesta o aprobă“.
 
Totodată, s-a solicitat și „anularea Ordinului Ministrului dezvoltării-MDRAP nr. 1895/2016 şi implicit şi Procedura privind autorizarea şi exercitarea dreptului de practică a responsabililor tehnici cu execuţia lucrărilor de construcţii pe care o aprobă“.
 
În continuare, au cerut reclamanții și „anularea Ordinului Ministrului dezvoltării-MLPDA nr. 817/2021 şi implicit a Procedurii privind atestarea tehnico-profesională a verificatorilor de proiecte şi a experţilor tehnici pe care o aprobă“.
 
Procesul vizează și „anularea atestărilor şi autorizaţiilor emise pe baza Ordinelor indicate pentru domenii altele decât construcţii şi instalaţii aferente construcţiilor cu publicarea acţiunii pe pagina proprie de internet“, dar și „ recunoaşterea valabilităţii autorizaţiilor emise de către alte organisme pentru diverse specialităţi de instalaţii ca fiind valabile şi pentru instalaţiile aferente construcţiilor“.
 
În motivarea cererii de chemare în judecată, cei trei reclamanți au explicat că „Ordinele de ministru invocate au fost emise în baza Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, înlocuind şi abrogând, în final, Ordinul Ministrului dezvoltării - MLPTL nr. 777/2003 pentru aprobarea reglementării tehnice «Îndrumător pentru atestarea tehnico-profesională a specialiştilor cu activitate în construcţii» emis în baza Legii nr. 10/1995, «având in vedere prevederile Regulamentului de verificare şi expertizare tehnică de calitate a proiectelor şi a construcţiilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 925/1995», ca un demers firesc a unei reîmprospătări legislative“.
 
În continuare, „reclamanţii au arătat, totodată, că, la scurt timp de la emiterea acestor ordine de ministru, însă, specialiştii atestaţi pentru instalaţii tehnologice pe baza Ordonanţei Guvernului nr. 95/1999 în forma aprobată prin Legea nr. 440/2002 atestaţi pe domenii conform Ordinului Ministrului economiei-MECMA nr. 364/2010, emis în baza acestei Legi nu au mai fost solicitaţi la proiectarea şi/sau execuţia de lucrări; treptat, au fost înlocuiţi şi din caietele de sarcini pentru licitaţii cu persoane autorizate de către Ministerul dezvoltării sau de Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC)“, conform celor consemnate în hotărârea de declinare.
 
„Astfel, au arătat că acest lucru a fost posibil deoarece la emiterea ordinelor indicate, a căror abrogare o solicită, au fost prevăzute autorizări şi pentru domenii care sunt în afara Legii nr. 10/1995 în baza căreia au fost emise, care se suprapun peste cele pentru care existau deja specialişti autorizaţi/atestaţi in baza altor legi îngrădindu-le, astfel, acestora activitatea“, potrivit cererii de chemare în judecată, citată în hotărârea Tribunalului.
 
În plus, cei trei reclamanți au vorbit și despre posturile blocate.
 
Aceștia au arătat că „în prezent activitatea specialiştilor din diverse domenii ale lucrărilor de montaj instalaţii, utilaje şi dotări tehnologice sunt blocate deoarece Inspectoratul de Stat în Construcţii, care are atribuţiuni de urmărire strict a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora. întreprinde o acţiune concertată la nivel naţional, profitând de răspândirea sa teritorială, de denigrare a tuturor specialiştilor, alţii decât constructori, cu repercusiuni negative asupra calităţii lucrărilor de instalaţii tehnologice, inclusiv prin depletarea de specialişti“.
 
În replică, reprezentanții Ministerului Dezvoltării au invocat excepția necompentenței materiale a Tribunalului Constanța și au solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, ca nefondată, arătând că există dosare similare, aflate acum la Înalta Curte, în care, în primă instanță, cererile au fost respinse.
 
Așa cum am precizat anterior, Tribunalul Constanța a declinat dosarul către Curtea de Apel.
 
Acum, rămâne de văzut care va fi decizia Curții după ce va analiza toate documentele și dovezile depuse la dosarul cauzei.
 
Sursa documentare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
Plăți de peste 650 milioane de lei, de la Ministerul Dezvoltării, pentru investiții realizate prin PNDL