Ruxo Service Construct SRL formulează recurs împotriva deciziei Tribunalului Constanța în dosarul privind daune contractuale cu Oval Concept SRL

Societatea Ruxo Service Construct SRL atacă prin recurs decizia Tribunalului Constanța de a respinge, ca nefondat, apelul formulat în contradictoriu cu firma Oval Concept SRL, împotriva sentineței civile nr.3881/19.03.2025, pronunţate de Judecătoria Constanţa.
 
Dosarul cu nr. unic 29/212/2024 a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Constanța pe data de 21 ianuarie 2026, se află pe secția a II-a civilă, de insolvență și litigii cu profesioniști și societăți și are ca obiect „acțiune în daune contractuale”.
 
Magistrații nu au stabilit un termen la proces.


 

Recursul vine după ce Tribunalul Constanța a respins, ca nefondată, apelul formulat în contradictoriu cu societatea Oval Concept SRL:
 

„Respinge, ca nefondat, apelul formulat de apelanta-pârâtă RUXO SERVICE CONSTRUCT S.R.L. în contradictoriu cu intimata-reclamantă OVAL CONCEPT S.R.L., împotriva Sentinţei civile nr.3881/19.03.2025, pronunţate de Judecătoria Constanţa în dosarul nr. 29/212/2024. Obligă pe apelanta-pârâtă să plătească intimatei-reclamante suma de 2975,00 lei cu titlu de cheltuieli de judecată efectuate în apel, reprezentând onorariu avocat. Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare; cererea de recurs se depune la Tribunalul Constanţa, Secţia a II-a Civilă. Pronunţată conform art. 396 alin. (2) Cod procedură civilă, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei astăzi, 04.12.2025.
Document: Hotarâre  879/2025  04.12.2025”.

 

Apelul a survenit în urma deciziei Judecătoriei Constanța de a admite chemarea în judecată formulată de Oval Concept SRL împotriva societății Ruxo Service Construct SRL:
 

„Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta ***, în contradictoriu cu pârâta ***. Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 25.740,16 lei, reprezentând rest de achitat din factura nr. 610/18.01.2022, actualizată cu rata inflaţiei până la data plăţii efective. Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 3.624,19 lei, reprezentând contravaloarea penalităţilor de întârziere în valoare de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere caclulate în perioada 29.01.2022 - 03.01.2024, precum şi în continuare până la plata debitului. Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 8.299,9 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată constând în taxa judiciară de timbru (1.635,90 lei) şi onorariul de avocat (6664 lei). Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Constanţa. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei astăzi, 19.03.2025.
Document: Hotarâre  3881/2025  19.03.2025”.

 
Conform ReJust.ro, reclamanta Oval Concept SRL a chemat în judecată pârâta la Judecătoria Constanța, solicitând plata sumei de 25.740,16 lei, reprezentând rest neachitat dintr-o factură emisă pentru lucrări de tencuială mecanizată executate în baza „Contractului de prestări servicii nr. 37/09.11.2021”, precum și penalități de întârziere de 0,02% pe zi și cheltuieli de judecată. Lucrările au fost efectuate la un imobil situat pe strada D14, iar factura nr. 610/18.01.2022, în valoare totală de 125.740,16 lei, a fost achitată parțial de pârâtă, care a plătit 100.000 lei, rămânând un rest neachitat.
 
Pârâta Ruxo Service Construct SRL a solicitat respingerea cererii, susținând că nu există o creanță certă, lichidă și exigibilă, întrucât lucrările nu ar fi fost recepționate conform contractului, invocând excepția de neexecutare. Instanța a constatat însă că, deși nu a fost întocmit un proces-verbal formal de recepție, pârâta a primit factura și situația de lucrări și a efectuat plata parțială fără a formula obiecții, ceea ce echivalează cu acceptarea și recepționarea lucrărilor.
 

Motivarea ReJust.ro deciziei Judecătoriei Constanța:
 

„Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Constanța la data de 03.01.2024, sub nr. #####/212/2023, reclamanta #### ####### SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâta #### ####### ######### SRL, obligarea pârâtei la plata sumei de 25.740,16 lei ce reprezintă restul neachitat din factura nr. 610/18.01.2022 actualizată cu rata inflației până la data plății efective; la plata penalităților de întârziere contractuale în cuantum de 0,02% pe zi de întârziere începând cu data de 29.01.2022 și până la achitarea debitului principal;, precum şi la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces, constând în taxa judiciară de timbru și onorariu de avocat.
 
În motivarea cererii, arată că între reclamanta și pârâta s-a încheiat Contractul de prestări servicii nr. 37/09.11.2021, ce avea ca obiect efectuarea de lucrări de tencuială mecanizată la imobilul situat pe strada D14, ###### ####.
 
Conform art. 3.1 din Contract valoarea convenită de părți era de 32 lei/mp fără TVA, valoarea totală urmând să fie determinată după finalizarea lucrării, raportat la suprafața efectuată Părțile au stabilit că plata se va face în termen de 10 zile de la finalizarea lucrărilor, raportat la art. 3.2 din Contract.
 
În urma lucrărilor de tencuială mecanizată a fost emisă factura nr. 610/18.01.2022, atașat acesteia fiind situația de lucrări în care se specifică cantitatea lucrărilor, valoarea unitară și valoarea totală.
 
Debitoarea a acceptat fără nicio obiecție factura emisă în baza situației de lucrări comunicată, plătind o parte din factură, astfel din valoarea totală de 125.740,16 lei, a fost achitată în total suma de 100.000 lei în data de 25.01.2022, rămânând de achitat suma de 25.740,16 lei.
 
Conform prevederilor contractuale debitoarea avea termen de 10 zile pentru achitarea facturii, însă în ciuda numeroaselor solicitări de plată, nici până la data formulării prezentei nu a fost achitat debitul restant.
 
Pârâta a recepționat lucrările, acceptând situația de lucrări prin plată în termen de 7 zile de la primirea facturii și a situația de lucrări a sumei de 100.000 lei, fără nicio obiecțiune.
 
În ceea ce privește penalitățile solicitate, ne întemeiam pretențiile pe prevederile art. 5.2 din Contract, conform cărora: "#### beneficiarul nu achită prețul serviciilor/lucrărilor la termenele stabilite, este obligat la plata unor penalități de 0,02% pe zi de întârziere din suma datorată."
 
##### în vedere că din factura factura nr. 610/18.01.2022 a rămas neachitată suma de 25.740,16 lei, iar aceasta era scadentă în data de 28.01.2022, înseamnă că începând cu data de 29.01.2022 încep să curgă penalitățile în cuantum de 0.02%/zi din suma restantă.
 
În drept, au fost invocate dispoziţiile indicate în cuprinsul cererii.
 
În probaţiune, a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.
 
La data de 26.03.2024, pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.
 
Precizează că societatea reclamanta nu face dovada faptului ca suma solicitata in primul capat de cerere este datorata de catre socictatea pârâtă in temeiul dispozitiilor contractuale, intrucat accasta nu face dovada indeplinirii obligatiilor sale contractuale, astfel cum acestea au fost stabilite de catre parti, in sensul ca emiterea unei facturi, in lipsa dovezii receptionarii lucrarilor prestate, astfel cum prevad expres dispoziţiile art 32 din contract, nu conduc la existenta in patrimoniul socletații reclamante a unci creante exigibile, cata vreme termenul de 10 zile pentru ctecruarea platii stipulate | art. 3.2 nu a inceput sa curga nici pana la acest moment.
 
Mai arată faptul ca la data de 23.01.2023, reclamanta a transmis o notificare societalii parale prin care am invocat aspecte ce tin de neexecutaroa contractului si constderand necesara receptionarea cantitativa si calitativa a luluror lucrarilor executate în baza contractului de prestari servicii nr. 37/09.11.2021, a convocat-o in vederea intocmirii procesului-verbal de receptie al lucrarilor executate, insa raspunsul socielatii reclamante, care a sosit în aceeasi zi, 23.01.2023, ne-a comunicat faptul ca masuratorile finale au fost efectuate deja de angajalii color doua societatii, fiind intocmita situatia de lucrari nr. 610/18.01.2025, şituatie de lucrari in baza careia au omis si factura ur. 610/18.01.2022, ##### in vedere toate aceste aspecte, solicită a se observa faptul ca nu recunosc creanta pretinsa ca fiind o creanta certa, lichida si exigibila, nercezultand din inscrisuri care emana de la ambele parti, invocand cxceptia de neexecutare a contractului de prestari servicii nr. 37/09.11.2021, intrucat, cata vreme nu cxista dovada receptionarii lucrarilor ofectuate in cantitatile pretinse de catre reclamanta, nu se poate sustine de catre reclamanta ca a procedat la indeplinirea integrala a obiectului contractulut pentru a putea fi indreptatit la plata contravalorii serviciilor astfel cum singura a inteles sa le inscreze in cuprinsul situatiei de lucrari, situatie care a fost contestata, în parte, de catre societatea reclamantă.
 
În drept, au fost invocate dispoziţiile indicate în cuprinsul întâmpinării.
 
În probaţiune, a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.
 
Analizând probatoriul administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:
 
În fapt, între reclamantă, în calitate de prestator, şi pârâtă, în calitate de beneficiar, a fost încehiat Contractul de prestări servicii nr. 37/09.11.2021, ce avea ca obiect efectuarea de lucrări de tencuială mecanizată la imobilul situat pe strada D14, ###### ####.
 
În baza acestui contract a fost emisă factură fiscală nr. 610/18.01.2022, în valoare de 125.740,16 lei (f. 15), achitată parţial de pârâtă la data de 25.01.2022, prin plata sumei de 100.000 lei
 
În drept, potrivit art. 1270 alin. (1) Cod civ., contractul valabil încheiat are putere de lege între părţile contractante.
 
De asemenea, conform art. 1556 Cod civ., „ (1)Atunci când obligaţiile născute dintr-un contract sinalagmatic sunt exigibile, iar una dintre părţi nu execută sau nu oferă executarea obligaţiei, cealaltă parte poate, într-o măsură corespunzătoare, să refuze executarea propriei obligaţii, afară de cazul în care din lege, din voinţa părţilor sau din uzanţe rezultă că cealaltă parte este obligată să execute mai întâi. (2)Executarea nu poate fi refuzată dacă, potrivit împrejurărilor şi ţinând seama de mica însemnătate a prestaţiei neexecutate, acest refuz ar fi contrar bunei-credinţe.ˮ
 
Instanţa constată că în conformitate cu clauza de la punctul 3.2 din Contractul de prestări servicii nr. 37/09.11.2021, plata preţului se efectuează în termen de 10 zile de la recepţionarea etapei de lucrări, în baza actelor justificative. Niciunde în curpinsul contractului, pîărţile nu au agreat o procedură de recepţionare specifică sau un anumit format al actelor de recepţionare.
 
Prin e-mailul din data de 18.01.2022 (f. 17), reclamanta a transmis către pârâtă atât factură fiscală nr. 610/18.01.2022, cât şi situaţia de lucrări (f. 15-16). Ulterior acestui moment, la data de 25.01.2022, pârâta a efectuat plata parţială în valoare de 100.000 de lei.
 
Reţinând această situaţie de fapt, instanţa constată că după primirea facturii şi a situaţiei de lucrări, pârâta nu a procedat la contestarea acestora, ci, din contră, a achitat o mare parte din suma solicitată de către reclamantă, aspect ce dovedeşte că aceasta a recunoscut lucrările efectuate şi prezentate în situţia de lucrări primită.
 
Astfel, chiar dacă în speţă nu există un proces-verbal de recepţie a lucrărilor, instanţa apreaciază că plata parţială a facturii fiscale nr. 610/18.01.2022, ulterior comunicării situaţiei de lucrări echivalează cu o recepţionare a lucrărilor prezentate în această situaţie, în contextul în care părţile nu au agreat o anumită procedură sau formă de recepţie.
 
În plus, deşi invocă excepţia de neecutare, pârâta nu explică de ce a achitat parţial lucrăile, deşi susţine că nu au fost executate.
 
Drept urmare, instanţa apreciază că în speţă lucrările efectuate de către reclamantă au fost recepţionate, fiind astfel îndrituită la primire contravalorii acestora.
 
Totodată, cu privire la penalităţile de întârziere, instanţa reţine că în acord cu dispoziţiile art. 5.2 din Contractul de prestări servicii nr. 37/09.11.2021, dacă beneficiarul nu achită preţul serviciilor-lucrărilor la termenele stabilite, este obligat la plata unor penalităţi de 0,02% pentru fiecare zi de întârziere din suma datorată.
 
Avâmd în vedere neplata întregului debit din factura fiscală nr. 610/18.01.2022, reclamanta este îndreptăţită şi la primirea penalităţilor de întârziere.
 
Pentru aceste considerente, instanţa admite cererea de chemare în judecată şi obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 25.740,16 lei, reprezentând rest de achitat din factura nr. 610/18.01.2022, actualizată cu rata inflaţiei până la data plăţii efective, precum şi a sumei de a sumei de 3.624,19 lei, reprezentând contravaloarea penalităţilor de întârziere  în valoare de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere caclulate în perioada 29.01.2022 - 03.01.2024, precum şi în continuare până la plata debitului.
 
Cu privire la cheltuielile de judecată, în raport de dispoziţiile art. 453 Cod proc. civ. şi reţinând culpa procesuală a pârâtei, obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 8.299,9 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată constând în taxa judiciară de timbru (1.635,90 lei) şi onorariul de avocat (6664 lei)”.

 
Totodată, conform ReJust.ro, firma Ruxo Service Construct SRL, în calitate de pârât, a contestat cererea, invocând neexecutarea integrală a contractului și lipsa procesului-verbal de recepție semnat de ambele părți, susținând că plata parțială nu echivalează cu recepția lucrărilor și că termenul de plată nu a început să curgă. De asemenea, a precizat că a transmis notificarea nr. 02/23.01.2023 prin care a solicitat convocarea pentru întocmirea procesului-verbal de recepție și contestarea cantității și calității lucrărilor.
 
Pârâta a formulat apel, solicitând respingerea cererii reclamantei și invocând faptul că instanța de fond a ignorat prevederile contractuale și că nu a fost făcută dovada recepției finale. Reclamanta a răspuns că plata parțială reprezintă recunoaștere tacită a lucrărilor, invocând art. 1862 Cod civil privind prezumția de recepție tacită, și că notificarea pârâtei a fost tardivă și lipsită de bună-credință.
 
Tribunalul a respins apelul ca nefondat, reținând că lucrările au fost recepționate tacit prin plata parțială, că creanța reclamantei este certă, lichidă și exigibilă și că pârâta este obligată la plata restului datorat, a penalităților și a cheltuielilor de judecată în apel de 2.975 lei.
 
Astfel, instanțele au menținut obligația pârâtei la plata debitului, a penalităților și a cheltuielilor de judecată, constatând că plata parțială a facturii echivalează cu recunoașterea tacită a recepției lucrărilor și că excepția de neexecutare invocată de pârâtă nu este întemeiată.
 
Motivarea ReJust privind decizia Tribunalului Constanța:
 

„Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Constanța la data de 03.01.2024, sub nr. #####/212/2023, reclamanta #### ####### SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâta #### ####### ######### SRL, obligarea pârâtei la plata sumei de 25.740,16 lei ce reprezintă restul neachitat din factura nr. 610/18.01.2022 actualizată cu rata inflației până la data plății efective; la plata penalităților de întârziere contractuale în cuantum de 0,02% pe zi de întârziere începând cu data de 29.01.2022 și până la achitarea debitului principal;, precum şi la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces, constând în taxa judiciară de timbru și onorariu de avocat. În motivarea cererii, arată că între reclamanta și pârâta s-a încheiat Contractul de prestări servicii nr. 37/09.11.2021, ce avea ca obiect efectuarea de lucrări de tencuială mecanizată la imobilul situat pe strada D14, ###### ####. Conform art. 3.1 din Contract valoarea convenită de părți era de 32 lei/mp fără TVA, valoarea totală urmând să fie determinată după finalizarea lucrării, raportat la suprafața efectuată Părțile au stabilit că plata se va face în termen de 10 zile de la finalizarea lucrărilor, raportat la art. 3.2 din Contract. În urma lucrărilor de tencuială mecanizată a fost emisă factura nr. 610/18.01.2022, atașat acesteia fiind situația de lucrări în care se specifică cantitatea lucrărilor, valoarea unitară și valoarea totală.
 
Debitoarea a acceptat fără nicio obiecție factura emisă în baza situației de lucrări comunicată, plătind o parte din factură, astfel din valoarea totală de 125.740,16 lei, a fost achitată în total suma de 100.000 lei în data de 25.01.2022, rămânând de achitat suma de 25.740,16 lei Conform prevederilor contractuale debitoarea avea termen de 10 zile pentru achitarea facturii, însă în ciuda numeroaselor solicitări de plată, nici până la data formulării prezentei nu a fost achitat debitul restant. Pârâta a recepționat lucrările, acceptând situația de lucrări prin plată în termen de 7 zile de la primirea facturii și a situația de lucrări a sumei de 100.000 lei, fără nicio obiecțiune. În ceea ce privește penalitățile solicitate, ne întemeiam pretențiile pe prevederile art. 5.2 din Contract, conform cărora: "#### beneficiarul nu achită prețul serviciilor/lucrărilor la termenele stabilite, este obligat la plata unor penalități de 0,02% pe zi de întârziere din suma datorată." ##### în vedere că din factura factura nr. 610/18.01.2022 a rămas neachitată suma de 25.740,16 lei, iar aceasta era scadentă în data de 28.01.2022, înseamnă că începând cu data de 29.01.2022 încep să curgă penalitățile în cuantum de 0.02%/zi din suma restantă. În drept, au fost invocate dispoziţiile indicate în cuprinsul cererii. În probaţiune, a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.
 
La data de 26.03.2024, pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată. Precizează că societatea reclamanta nu face dovada faptului ca suma solicitata in primul capat de cerere este datorata de catre socictatea pârâtă in temeiul dispozitiilor contractuale, intrucat accasta nu face dovada indeplinirii obligatiilor sale contractuale, astfel cum acestea au fost stabilite de catre parti, in sensul ca emiterea unei facturi, in lipsa dovezii receptionarii lucrarilor prestate, astfel cum prevad expres dispoziţiile art 32 din contract, nu conduc la existenta in patrimoniul socletații reclamante a unci creante exigibile, cata vreme termenul de 10 zile pentru ctecruarea platii stipulate | art. 3.2 nu a inceput sa curga nici pana la acest moment. Mai arată faptul ca la data de 23.01.2023, reclamanta a transmis o notificare societalii parale prin care am invocat aspecte ce tin de neexecutaroa contractului si constderand necesara receptionarea cantitativa si calitativa a luluror lucrarilor executate în baza contractului de prestari servicii nr. 37/09.11.2021, a convocat-o in vederea intocmirii procesului-verbal de receptie al lucrarilor executate, insa raspunsul socielatii reclamante, care a sosit în aceeasi zi, 23.01.2023, ne-a comunicat faptul ca masuratorile finale au fost efectuate deja de angajalii color doua societatii, fiind intocmita situatia de lucrari nr. 610/18.01.2025, şituatie de lucrari in baza careia au omis si factura ur. 610/18.01.2022, ##### in vedere toate aceste aspecte, solicită a se observa faptul ca nu recunosc creanta pretinsa ca fiind o creanta certa, lichida si exigibila, nercezultand din inscrisuri care emana de la ambele parti, invocand cxceptia de neexecutare a contractului de prestari servicii nr. 37/09.11.2021, intrucat, cata vreme nu cxista dovada receptionarii lucrarilor ofectuate in cantitatile pretinse de catre reclamanta, nu se poate sustine de catre reclamanta ca a procedat la indeplinirea integrala a obiectului contractulut pentru a putea fi indreptatit la plata contravalorii serviciilor astfel cum singura a inteles sa le inscreze in cuprinsul situatiei de lucrari, situatie care a fost contestata, în parte, de catre societatea reclamantă. În drept, au fost invocate dispoziţiile indicate în cuprinsul întâmpinării. În probaţiune, a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.
 
Prin Sentinţa civilă nr. ####/19.03.2025 pronunţată de Judecătoria Constanţa s-a admis cererea de chemare în judecată şi s-a dispus obligarea pârâtei la plata către reclamantă a sumei de 25.740,16 lei, reprezentând rest de achitat din factura nr. 610/18.01.2022, actualizată cu rata inflaţiei până la data plăţii efective, precum şi a sumei de 3.624,19 lei, reprezentând contravaloarea penalităţilor de întârziere în valoare de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere caclulate în perioada 29.01.2022 - 03.01.2024, precum şi în continuare până la plata debitului. De asemenea, s-a dispus obligarea pârâtei la plata către reclamantă a sumei de 8.299,9 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată constând în taxa judiciară de timbru (1.635,90 lei) şi onorariul de avocat (6664 lei). Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut următoarele: “În fapt, între reclamantă, în calitate de prestator, şi pârâtă, în calitate de beneficiar, a fost încehiat Contractul de prestări servicii nr. 37/09.11.2021, ce avea ca obiect efectuarea de lucrări de tencuială mecanizată la imobilul situat pe strada D14, ###### ####. În baza acestui contract a fost emisă factură fiscală nr. 610/18.01.2022, în valoare de 125.740,16 lei (f. 15), achitată parţial de pârâtă la data de 25.01.2022, prin plata sumei de 100.000 lei În drept, potrivit art. 1270 alin. (1) Cod civ., contractul valabil încheiat are putere de lege între părţile contractante.
 
De asemenea, conform art. 1556 Cod civ., „ (1)Atunci când obligaţiile născute dintr-un contract sinalagmatic sunt exigibile, iar una dintre părţi nu execută sau nu oferă executarea obligaţiei, cealaltă parte poate, într-o măsură corespunzătoare, să refuze executarea propriei obligaţii, afară de cazul în care din lege, din voinţa părţilor sau din uzanţe rezultă că cealaltă parte este obligată să execute mai întâi. (2)Executarea nu poate fi refuzată dacă, potrivit împrejurărilor şi ţinând seama de mica însemnătate a prestaţiei neexecutate, acest refuz ar fi contrar bunei-credinţe.ˮ
 
Instanţa constată că în conformitate cu clauza de la punctul 3.2 din Contractul de prestări servicii nr. 37/09.11.2021, plata preţului se efectuează în termen de 10 zile de la recepţionarea etapei de lucrări, în baza actelor justificative. Niciunde în curpinsul contractului, pîărţile nu au agreat o procedură de recepţionare specifică sau un anumit format al actelor de recepţionare. Prin e-mailul din data de 18.01.2022 (f. 17), reclamanta a transmis către pârâtă atât factură fiscală nr. 610/18.01.2022, cât şi situaţia de lucrări (f. 15-16). Ulterior acestui moment, la data de 25.01.2022, pârâta a efectuat plata parţială în valoare de 100.000 de lei.
 
Reţinând această situaţie de fapt, instanţa constată că după primirea facturii şi a situaţiei de lucrări, pârâta nu a procedat la contestarea acestora, ci, din contră, a achitat o mare parte din suma solicitată de către reclamantă, aspect ce dovedeşte că aceasta a recunoscut lucrările efectuate şi prezentate în situţia de lucrări primită. Astfel, chiar dacă în speţă nu există un proces-verbal de recepţie a lucrărilor, instanţa apreaciază că plata parţială a facturii fiscale nr. 610/18.01.2022, ulterior comunicării situaţiei de lucrări echivalează cu o recepţionare a lucrărilor prezentate în această situaţie, în contextul în care părţile nu au agreat o anumită procedură sau formă de recepţie. În plus, deşi invocă excepţia de neecutare, pârâta nu explică de ce a achitat parţial lucrăile, deşi susţine că nu au fost executate.
 
Drept urmare, instanţa apreciază că în speţă lucrările efectuate de către reclamantă au fost recepţionate, fiind astfel îndrituită la primire contravalorii acestora. Totodată, cu privire la penalităţile de întârziere, instanţa reţine că în acord cu dispoziţiile art. 5.2 din Contractul de prestări servicii nr. 37/09.11.2021, dacă beneficiarul nu achită preţul serviciilor-lucrărilor la termenele stabilite, este obligat la plata unor penalităţi de 0,02% pentru fiecare zi de întârziere din suma datorată. Avâmd în vedere neplata întregului debit din factura fiscală nr. 610/18.01.2022, reclamanta este îndreptăţită şi la primirea penalităţilor de întârziere. Pentru aceste considerente, instanţa admite cererea de chemare în judecată şi obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 25.740,16 lei, reprezentând rest de achitat din factura nr. 610/18.01.2022, actualizată cu rata inflaţiei până la data plăţii efective, precum şi a sumei de a sumei de 3.624,19 lei, reprezentând contravaloarea penalităţilor de întârziere în valoare de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere caclulate în perioada 29.01.2022 - 03.01.2024, precum şi în continuare până la plata debitului.
 
Cu privire la cheltuielile de judecată, în raport de dispoziţiile art. 453 Cod proc. civ. şi reţinând culpa procesuală a pârâtei, obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 8.299,9 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată constând în taxa judiciară de timbru (1.635,90 lei) şi onorariul de avocat (6664 lei).” •Împotriva Sentinţei civile nr. ####/19.03.2025 pronunţată de Judecătoria Constanţaa formulat cerere de apel pârâta #### ####### ######### SRL, solicitând admiterea apelului și respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată, precum şi obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
 
În motivare, apelanta a susținut că instanța de fond a reținut, în mod eronat, că lucrările de tencuiere mecanizată efectuate la imobilul situat pe strada D14, ###### ####, au fost recepționate de către pârâtă, întrucât exista factura fiscală nr. 610/18.01.2022 în valoare de 125.740,16 lei și o situație de lucrări nesemnată de ambele părți. Aceasta a arătat că, prin efectuarea plății parțiale de 100.000 lei la data de 25.01.2022 și necontestarea facturii, nu a recunoscut recepția lucrărilor, ci doar a achitat suma solicitată. Apelanta a susţinut că instanța de fond a ignorat dispozițiile contractuale, respectiv art. 3.1 și 3.2, care impun existența unor măsurători efectuate și recepționate, semnate de ambele părți, precum și faptul că a contestat cantitatea și calitatea lucrărilor prin notificarea nr. 02/23.01.2023.
 
Totodată, a menționat că a transmis o notificare la data de 23.01.2023, prin care a invocat neexecutarea contractului și a convocat pârâta la întocmirea procesului-verbal de recepție, însă pârâta a comunicat că măsurătorile finale fuseseră deja efectuate de angajații ambelor societăți. În completare, apelanta a precizat că instanța de fond a pronunțat o hotărâre nemotivată, întrucât rationamentul juridic este expus doar în trei fraze din cuprinsul dispozitivului, fără a analiza clauzele contractuale sau argumentele invocate. Totodată, apelanta a arătat că aceleași aspecte au fost deja analizate în dosarele nr. ####/212/2023 și nr. #####/212/2023 de pe rolul Judecătoriei Constanța, în care instanța a reținut că nu a fost făcută dovada recepției lucrărilor, astfel că termenul de plată nu a început să curgă.
 
Suplimentar, a susținut că, în lipsa recepției finale, nu poate fi stabilită certitudinea, lichiditatea și exigibilitatea creanței solicitate, întrucât lipsa probelor privind executarea și recepția integrală a obligațiilor contractuale împiedică constatarea existenței unui prejudiciu. Apelanta a conchis că, pentru a justifica cuantumul solicitat, este necesară dovada executării serviciilor asumate prin contract, iar neexistența recepției calitativ și cantitativă de către ambele părți încalcă dispozițiile contractuale privind termenul de plată de 10 zile de la recepție. În drept, au fost invocate prevederile art. 466 și următoarele din Codul de procedură civilă, precum și prevederile art. 1.555 și următoarele din Codul civil. În dovedire, s-a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri. Cererea de apel a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbre în cuantum de 930 lei, fila 12 dosar.
 
La data de 07.07.2025, intimata-reclamantă #### ####### S.R.L. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat și obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată. Intimata a arătat că instanța de fond a reținut corect faptul că lucrările efectuate de reclamantă au fost recepționate, întrucât plata parțială a facturii fiscale nr. 610/18.01.2022 echivalează cu o recepție tacită, având în vedere că părțile nu au convenit asupra unei forme specifice de recepție. Intimata a susţinut că are importanţă faptul că, în măsura în care într-un contract de prestari servicii nu este stipulată expres o procedura de receptie a serviciilor, atunci se aplică regulile generale din Codul civil, precum si eventualele uzanţe comerciale sau practici stabilite între părţi. A susţinut intimata că deşi nu este un contract de antrepriza, contractul de prestari servicii are o structură asemănătoare cu contractual de antrepriză, aplicându-se prin analogie dispozitiile art. 1862 din Codul Civil care instituie o prezumtie de receptie tacită a lucrărilor antreprenorului în măsura în care beneficiarul acestora nu face nicio obiectiune la acestea. Intimata a invocate dispoziţiile art. 1862 Cod civil, potrivit cărora beneficiarul care rămâne în pasivitate în privința preluării lucrării este sancționat cu o prezumție legală de acceptare fără obiecțiuni, iar în lipsa unei clauze exprese de recepție, se analizează întregul conținut al contractului.
 
Din moment ce beneficiara lucrării nu a făcut nicio obiecțiune la momentul finalizării lucrărilor, intimata a precizat că din conduita acesteia nu se poate deduce decât faptul că acesta a acceptat lucrarea si riscurile aferente, plata parțială efectuată la numai 7 zile de la comunicarea facturii fiind o conduita sugestiva care nu lasa niciun loc de dubiu ca aceasta ar fi fost nemulțumită de calitatea sau cantitatea lucrărilor efectuate.
 
Totodată, intimata a menţionat că din analiza dispozitiilor art. 1270 alin. (1) Cod civil privind forta obligatorie a contractului, rezultă în mod evident faptul că în lipsa unei clauze exprese privind receptia, se analizează întregul conţinut al contractului pentru a vedea cum trebuie executată obligatia.
 
De asemenea, intimata a menționat că factura a fost emisă la 18.01.2022, iar plata parțială a avut loc la 25.01.2022, astfel că notificarea de refuz din 23.01.2023, emisă abia după primirea somației de plată, este tardivă și lipsită de bună-credință. Intimata a învederat şi faptul că acceptarea tacită rezultă din conduita sa, iar neachitarea restantei de 25.740,16 lei reprezintă o încercare de a evita plata. A expus faptul că invocarea exceptiei de neexecutare de către pârâtă este neîntemeiată, întrucât a achitat aproximativ 75% din factură, fără a formula obiecțiuni, ceea ce contrazice susținerea că lucrările nu au fost executate.
 
Intimata a relatat că refuzul de plată nu îndeplinește condițiile de bună-credință și că neexecutarea nu este imputabilă debitoarei, întrucât plata a fost efectuată cu multă întârziere față de data emiterii facturii. În final, intimata a apreciat că această contradicție evidentă trebuie avută în vedere de instanța de control judiciar la pronunțarea hotărârii. În drept, s-au invocat dispoziţiile art. 1270 alin. (1) Cod civil, art. 1862 din Codul Civil.
 
Prin răspunsul la întâmpinare depus la data de 23.07.2025, apelanta #### ####### ######### SRL a solicitat admiterea apelului și schimbarea în totalitate a sentinţei atacate în sensul respingerii cererii de chemare în judecată ca fiind neîntemeiată, precum şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată reprezentate de onorariul de avocat. Referitor la susţinerile intimate din cuprinsul întâmpinării, respectiv că părțile au încheiat Contractul de prestări servicii nr. 37/09.11.2021, având ca obiect lucrări de tencuire mecanizată la imobilul situat pe strada Dl4, ###### ####, cu valoarea convenită de 32 lei/mp fără TVA, iar valoarea totală urma să fie determinată după finalizarea lucrărilor, raportat la suprafața efectuată, apelanta a susținut că, potrivit art. 3.2 din contract, plata prețului urma să se efectueze în termen de 10 zile de la recepționarea etapei de lucrări, în baza actelor justificative, astfel că recepționarea era obligatorie pentru a justifica plata.
 
A învederat că nu există text legal sau convențional care să permită echivalarea recepției cu un act încheiat de către părți cu lipsa de obiecțiuni, întrucât lipsa de obiecțiuni nu echivalează cu o prezumție de recepție tacită, mai ales în condițiile în care nu a fost semnat un proces-verbal de recepție. De asemenea, apelanta a menționat că, la data de 23.01.2023, a transmis o notificare prin care a invocat neexecutarea contractului și a solicitat convocarea pentru întocmirea unui proces-verbal de recepție, însă societatea reclamantă a comunicat că masurătorile finale fuseseră efectuate deja, fiind întocmită situația de lucrări nr. 610/18.01.2023, semnată și ștampilată doar de către reclamantă.
 
Totodată, apelanta a mai susţinut că instanța de fond a reținut eronat că lucrările au fost recepționate, întrucât a existat doar o factură fiscală și o situație de lucrări nesemnată de ambele părți, iar plata parțială nu echivalează cu o recunoaștere tacită. A mai relatat apelanta că instanța de fond nu a analizat clauzele contractuale, a ignorat notificarea nr. 02/23.01.2023 prin care a contestat cantitatea și calitatea lucrărilor, și a admis cererea de chemare în judecată, fără a verifica dacă creanța este certă, lichidă și exigibilă. Mai mult decât atât, apelanta a arătat că părțile și-au asumat obligații reciproce, iar pentru a invoca existența unui prejudiciu este necesară dovada executării serviciilor și a recepției lor calitativ și cantitativ de ambele părți.
 
A susținut că plata parțială nu poate fi apreciată decât ca o dovadă a bunei-credințe, iar lipsa recepției finale împiedică calculul termenului de plată și încadrarea creanței ca fiind certă, lichidă și exigibilă. În continuare a mai menționat că instanța de fond a ignorat dispozițiile art. 3.1 și 3.2 din contract, care impun existența unor măsurători efectuate și recepționate, și a invocat în mod neîntemeiat dispozițiile art. 2538 alin. (2) din Codul civil, care reglementează recunoașterea tacită în cadrul prescripției extinctive. În final a învederat că aceste aspecte au fost deja analizate în dosarele nr. ####/212/2023 și nr. #####/212/2023 de pe rolul Judecătoriei Constanța, care au reținut că nu a fost făcută dovada recepției lucrărilor, astfel că termenul de plată nu a început să curgă. În drept, au fost invocate prevederile art. 466 și următoarele din Codul de procedură civilă, precum și prevederile art. 1.555 și următoarele din Codul civil.
 
În dovedire, s-a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri. În cauză a fost încuviinţată şi administrate proba cu înscrisuri. Examinând hotărârea apelată, prin prisma motivelor de apel şi a prevederilor art. 476 Cod procedură civilă, tribunalul apreciază că apelul este nefondat, pentru următoarele considerente: Astfel cum a reținut și prima instanță, între părți s-au derulat relații specifice procesioniștilor în sensul art. 3 Cod civil, concretizate în încheierea Contractului de prestări-servicii nr. 37/09.11.2021, prin care reclamanta – în calitate de prestator, s-a obligat față de pârâtă – în calitate de beneficiar, să efectueze lucrări de tencuială mecanizată imobil strada D14 ###### ####, prețul convenit fiind de 32 lei/mp/fără TVA.
 
Conform art. 3.1. din contract, valoarea totală a contractului urma să fie determinată după măsurători în urma lucrăriloe efectuate, iar potrivit art. 3.2. și art. 3.3. din contract, plata prețului trebuia făcută cu ordin de plată în contul prestatorului, în termen de 10 zile de la recepționarea etapei de lucrări. Totodată, prin art. 5.2. din contract, părțile au prevăzut clauza penală potrivit cu care, dacă beneficiarul nu achită prețul seriviilor/lucrărilor la termenele stabilite, este obligat la plata unor penalități de 0,2% pe zi de întârziere din suma datorată. În executarea acestui contract, reclamanta-prestator a emis pe numele pârâtei-beneficiar Factura fiscală nr. 610/18.01.2022, cu scadență la data de 28.01.2022, în valoare de 125.740,16 lei, reprezentând prestări servicii conform sit. lucrări 610. Factura fiscală și situația de lucrări a fost transmisă pârâtei prin email la data de 18.01.2022, iar la data de 25.01.2022 pârâta a achitat în contul reclamantei suma de 100.000 lei. Prin Notificarea nr. 02/23.01.2023 pârâta a transmis reclamantei o convocare pentru data de 25.01.2023, orele 11:00, la imobilul ce face obiectul contractului, pentru recepționarea calitativă și cantitativă a lucrărilor. La pct. 5 din această notificare pârâta arată că după întocmirea procesului-verbal de recepție a lucrărilor, va proceda la achitarea de urgență a contravalorii lucrărilor executate și rezultate ca urmare a recepției încheiate. Instanța de apel reține că în ziua așa-zisei convocări făcute de pârâtă, aceasta a achitat mare parte din factura fiscală nr. 610/18.01.2022, respectiv suma de 100.000 lei.
 
Prin notificarea 02/23.01.2023 nu se poate reține că pârâta a contestat cantitatea și calitatea lucrărilor, ci, astfel cum rezultă din conținutul acestei notificări, solicita convocarea pentru efectuarea de măsurători. Or, având în vedere că, odată cu factura fiscală, a fost trimisă pârâtei și situația de lucrări care cuprinde cantitatea de mp pentru care au fost efectuate lucrările de tencuială, iar după notificare, pârâta a achitat mare parte din factură, fără ca ulterior să conteste cantitatea și calitatea lucrărilor, instanța de apel, în acord cu prima instanță, reține că lucrările au fost corespunzătoare, iar prin plata parțială a facturii pârâta a recunoscut pretențiile reclamantei.
 
Tribunalul reține că, potrivit disp. art. 2538 Cod civil:
 
(1) Recunoaşterea se poate face unilateral sau convenţional şi poate fi expresă sau tacită.
 
(2) Când recunoaşterea erste tacită, ea trebuie să rezulte fără echivoc din manifestări care să ateste existenţa dreptului celui împotriva căruia curge prescripţia.
 
Constituie acte de recunoaştere tacită plata parţială a datoriei, achitarea, în tot sau în parte, a dobânzilor sau penalităţilor, solicitarea unui termen de plată şi altele asemenea. (…).
 
Instanța de apel mai reține că în mod corect a reținut judecătoria că părțile nu au stabilit încheierea unui proces-verbal de recepție lucrări, iar recepționarea facturii și a situțaiei de lucrări ce cuprinde măsurătorile cu privire la mp pentru care au fost efectuate lucrările, reprezintă acte justificative în sensul art. 3.2. din contract, ce nu au fost contestate și care fac dovada că reclamanta și-a îndeplinit obligațiile contractuale, pârâtei revenindu-I obligația de a achita prețul convenit și peneîlitățile de întârziere la care s-a obligat în caz de întârziere în executarea obligației. Mai reține instanța de apel că hotărârea primei instanțe este motivată în conformitate cu disp. 425 alin.(1) lit. b) din Codul de procedură civilă, judecătorul fondului arătând în fapt și în drept motivele pentru care a admis acțiunea. Pentru aceste motive, tribunalul va respinge apelul ca nefondat. Ca urmare a respingerii apelului, tribunalul reține culpa procesuală a apelantei-pârâte, motiv pentru care, în temeiul art. 453 alin. (1) Cod procedură, o va obliga pe aceasta să plătească intimatei-reclamante suma de 2975,00 lei cu titlu de cheltuieli de judecată efectuate în apel, reprezentând onorariu avocat, conform facturii fiscale nr. 849/03.07.2025 și a ordinului de plată din data de 07.07.2025”.

 
Despre Ruxo Service Construct SRL
 
Societatea Ruxo Service Construct SRL a fost înființată în anul 2015, are sediul în București, strada Frumușani nr. 8, Sector 4 și se ocupă de „Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale”.
 
Conform termene.ro, asociat unic și administrator este Ciujdel Ionuț Ciprian.
 
În anul 2024, firma Ruxo Service Construct SRL a înregistrat o cifră de afaceri de 9.575.643 lei, cu un profit de 2.387.984 lei, la 29 de angajați, având datorii în valoare de 2.409.146 lei.
 
Potrivit licitatiapublica.ro, societatea a câștigat 11 contracte prin cumpărare directă și o licitație atribuită.
 
Despre Oval Concept SRL
 
Firma Oval Concept SRL a fost fondată în anul 2016, are sediul în municipiul Constanța, strada Soveja nr. 97 și se ocupă de „Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale”.
 
Conform termene.ro, asociat unic și administrator este Contu Niculae.
 
Acesta mai este asociat și administrator la Mars Residence SRL.
 
În anul 2024, firma Oval Concept SRL a înregistrat o cifră de afaceri de 3.651.268 lei, cu un profit de 252.551 lei, la 19 angajați, având datorii în valoare de 4.407.085 lei.
 
Societatea a câștigat un contract prin cumpărare directă.
 
Pentru documentarea materialului s-au folosit informații de pe platformele Portal Just, ReJust.ro și termene.ro.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
 

Citește și:
Justiție Constanța: Decizie definitivă la Curtea de Apel Constanța în dosarul în care CNACN SA a atacat o plângere CNSC