Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
18:26 25 06 2026 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Proces la Curtea de Apel Constanța cu miza recalculării salariului pentru 24 de agenți de poliție de la IPJ Tulcea

ro

25 Jun, 2026 17:00 245 Marime text
Foto cu rol ilustrativ. Sursa: ZIUA de Constanța
 
  • După ce au pierdut pe fond, polițiștii, prin Sindicatul Pro Lex, au făcut recurs, iar acum cazul este la Curtea de Apel Constanța, urmând să se stabilească în perioada următoare și termenul de judecată
 
Începe partea a doua a procesului în care 24 de agenți de poliție, prin Sindicatul Național Pro Lex, au dat în judecată Inspectoratul de Poliție al Județului Tulcea, instituția unde sunt angajați.
 
După ce au pierdut pe fond, polițiștii, prin Sindicatul Pro Lex, au făcut recurs, iar acum cazul este la Curtea de Apel Constanța, urmând să se stabilească în perioada următoare și termenul de judecată.
 
Aceasta este a treia instanță pe la care trece dosarul, întrucât acesta a fost înregistrat mai întâi la Tribunalul București, pe 24 octombrie 2024. În martie 2025, competența de soluționare a cazului a fost declinată către Tribunalul Tulcea. Cel din urmă s-a pronunțat la data de 8 mai 2026, când a respins acțiunea reclamanților.
 
După cum se arată în minută, Tribunalul Tulcea a admis excepția calității procesuale pasive a IPJ Tulcea în cazul a trei reclamanți pentru perioadele anterioare transferului/angajării lor la această unitate.
 
MINUTA:
„Solutia pe scurt: Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului I.P.J. Tulcea şi respinge acţiunea formulată în contradictoriu cu acest pârât de reclamantul COLŢ ADRIAN în privinţa perioadei anterioare datei de 01.10.2022, de reclamantul GHIZILĂ ŞTEFAN în privinţa perioadei anterioare datei de 29.12.2022 şi de reclamantul PELIVAN NICOLAE în privinţa perioadei anterioare datei de 25.09.2023, pentru lipsa calităţii procesuale pasive. Respinge în rest acţiunea formulată de reclamanţi, ca nefondată. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, care se depune la Tribunalul Tulcea. Pronunţată azi, 08.05.2026, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Document: Hotarâre  630/2026  08.05.2026”
 
Nemulțumiți de salariu

 
Agenții de poliție au intentat procesul din cauza faptului că s-au arătat nemulțumiți de salariu, ei solicitând în instanță următoarele:
  • Recalcularea salariului de funcție la nivelul coeficientului maxim (la gradație zero) prevăzut pentru categoria „agent de poliție” în raport cu eșalonul în care își desfășoară activitatea (inspectoratele județene de poliție)
  • Plata diferențelor salariale rezultate din recalculare, retroactiv pe ultimii 3 ani (fără a depăși data angajării), sume actualizate cu indicele de inflație și dobânda legală aferentă până la plata efectivă
 
În motivarea acțiunii, oamenii legii au reclamat că, deși fac parte din aceeași categorie profesională și același eșalon, în practică ar fi încadrați pe funcții cu coeficienți diferiți și ar exista inechități salariale chiar și în cadrul aceleiași instituții.
 
Au mai arătat că de peste 14 ani (începând cu anul 2010), stabilirea drepturilor salariale în sistemul bugetar ar fi fost un proces defectuos, bazat pe preluarea istorică a sumelor din anii precedenți, ceea ce a blocat aplicarea corectă și unitară a principiilor de salarizare prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017. Din acest motiv, ei au cerut alinierea la nivelul maxim aflat în plată.
 
Ce au susținut părțile
 
Pe de o parte, agenții de poliție au susținut că toți polițiștii din unități de același nivel (eșalon) și cu același grad profesional trebuie să aibă același coeficient maxim (la gradația 0). În textul Legii nr. 153/2017 (Anexa VI), pentru agenții de poliție există un singur interval de stabilire a coeficienților, ceea ce înseamnă că toți agenții, indiferent de gradul profesional, ar trebui încadrați la coeficientul maxim. Egalizarea trebuie să se facă prin includerea tuturor drepturilor stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive în favoarea altor colegi (invocând Decizia CCR nr. 794/2016 și Decizia ÎCCJ nr. 80/2023).

 
Pe de altă parte, IPJ Tulcea a contraargumentat precizând că salarizarea polițiștilor s-a făcut în strictă conformitate cu actele normative succesive și cu O.U.G. nr. 75/2020, personalul beneficiind deja de salariul de bază și de sporuri la nivelul maxim în cadrul instituției, pentru fiecare funcție/grad și gradație. Au susținut că reclamanții nu ar fi adus nicio dovadă că ar exista diferențe salariale efective între lucrători cu aceeași funcție și grad din cadrul aceluiași I.P.J. La stabilirea nivelului maxim în plată nu se poate ține cont în mod automat de hotărâri judecătorești obținute de alți salariați, mai ales dacă interpretările generale din acele hotărâri au fost ulterior invalidate printr-o decizie obligatorie a Înaltei Curți (invocând Decizia ÎCCJ nr. 23/2024). De asemenea, a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive pentru perioadele în care unii dintre reclamanți au fost angajați la alte unități de poliție înainte de a veni la acest I.P.J.  
 
Concluzia Tribunalului Tulcea
 
Instanța a clarificat că IPJ Tulcea are personalitate juridică proprie și este angajator. Acesta nu se află pe același eșalon cu structurile superioare precum I.G.P.R. sau aparatul central al M.A.I.. Prin urmare, un agent din I.P.J. poate avea un salariu diferit de un agent din I.G.P.R. sau M.A.I., o eventuală discriminare putând fi analizată doar prin comparație cu salariați din cadrul aceleiași instituții (I.P.J.), nu din eșaloane diferite.
 
Instanța a reținut, în baza Deciziei ÎCCJ nr. 23/2024, că procesul de egalizare nu se poate face orbește doar prin invocarea unor hotărâri definitive ale altor colegi, mai ales dacă interpretările din acele procese au fost ulterior invalidate de instanța supremă. O hotărâre judecătorească separată nu constituie prin ea însăși un drept de aplicabilitate generală. În plus, punerea în executare a unei hotărâri judecătorești pentru anumiți angajați nu reprezintă un tratament discriminatoriu pentru restul angajaților (conform Deciziei ÎCCJ nr. 9/2015).
 
De asemenea, a reținut că reclamanții au adus doar argumente cu caracter general și teoretic. Aceștia nu au indicat și nici nu au probat nicio situație discriminatorie concretă sau vreo diferență salarială specifică între ei și alți colegi aflați în condiții identice în cadrul aceluiași I.P.J.
 
Sursă motivare: ReJust și Portal Just
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:
IPJ Tulcea, mesaj pentru părinți înaintea examenelor „Nicio notă nu definește valoarea unui copil”
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii