România, vulnerabilă în fața unei noi epidemii INSP lucrează cu program redus și nu are bani să angajeze specialiști

Institutul Național de Sănătate Publică, instituția care trebuie să detecteze epidemiile, să monitorizeze bolile și să coordoneze răspunsul sanitar al statului, funcționează cu zeci de specialiști în minus și program redus. Directorul INSP avertizează că, dacă apare o nouă urgență de sănătate publică, sistemul va trebui să reacționeze cu „resurse deja comprimate”.

Institutul Național de Sănătate Publică se confruntă cu un deficit major de personal după reducerea cu 21% a cheltuielilor de personal pentru întregul an 2026. Deși legea permite din nou organizarea angajărilor, instituția nu dispune de banii necesari pentru plata unor noi salariați,potrivit stiripesurse.ro.

Simona Pârvu, directorul INSP, susține că institutul este cea mai afectată dintre instituțiile aflate în subordinea Ministerului Sănătății și avertizează că efectele tăierilor pot deveni critice în cazul unei epidemii, al unei alerte alimentare sau al unui eveniment de mediu cu impact asupra sănătății populației.

„Avem dreptul să angajăm, dar nu avem bani să plătim. Nu avem un blocaj juridic, dar avem un blocaj bugetar”, a declarat Simona Pârvu pentru News.ro.

Zeci de oameni au plecat, niciun post nu a fost ocupat

INSP are 530 de posturi aprobate, dintre care 52 sunt vacante. Instituția funcționează astfel cu aproximativ 10% din capacitatea de personal neocupată.

Situația s-a agravat în cursul anului 2026, când 33 de salariați și-au încetat activitatea. Dintre aceștia, 26 s-au pensionat, unul s-a transferat, iar șase au plecat prin demisie sau acordul părților. Niciunul dintre posturile eliberate nu a putut fi ocupat.

Inițial, Legea 141 din 2025 suspendase concursurile pentru ocuparea posturilor vacante din instituțiile publice în perioada 1 ianuarie–31 decembrie 2026. Ulterior, Legea 166 din 2026 a eliminat restricția pentru instituțiile subordonate Ministerului Sănătății. Problema nu mai este însă una juridică, ci financiară.

„Din punct de vedere juridic, putem angaja. Problema rămâne pentru că Ministerul Sănătății a decis discreționar tăierea anvelopei de personal în instituțiile din subordine, iar Institutul Național de Sănătate Publică este cel mai afectat, printr-o tăiere de 21% din cheltuieli pe tot anul 2026”, a explicat directorul INSP.

Potrivit acesteia, bugetul instituției a fost redus inițial cu 15%, iar ulterior diminuarea a ajuns la 21%.

Program redus la patru zile și salarii mai mici

Pentru a se încadra în buget, conducerea INSP a fost obligată să aplice simultan opt măsuri de austeritate. Au fost plafonate sporurile personalului TESA, indemnizația de hrană a fost limitată pentru angajații care depășesc pragul legal de venit, iar alte sporuri au fost diminuate. Plata indemnizației de integrare clinică a fost oprită începând din aprilie.

Au fost încheiate și contractele angajaților care îndeplineau condițiile de pensionare, dar care fuseseră menținuți în activitate tocmai pentru că posturile erau blocate.

Una dintre cele mai drastice măsuri este reducerea programului de lucru de la cinci la patru zile pe săptămână, timp de două săptămâni în fiecare lună, în perioada iulie–noiembrie 2026. Salariile sunt diminuate proporțional.

„Oamenii lucrează mai mult, câștigă mai puțin, iar două săptămâni pe lună lucrează efectiv cu o zi mai puțin, cu un salariu redus proporțional”, a explicat Simona Pârvu.

Activitatea salariaților plecați a fost redistribuită între angajații rămași, care trebuie să preia un volum mai mare de muncă în timp ce veniturile lor scad.

Ce s-ar întâmpla dacă apare o nouă epidemie

INSP este instituția care asigură supravegherea epidemiologică națională și trebuie să afle în timp real ce boli circulă în România, în ce zone și cu ce intensitate. Tot institutul coordonează laboratoarele de sănătate publică, administrează registrele naționale de boli, monitorizează starea de sănătate a populației și evaluează riscurile legate de apă, aer, sol, substanțe chimice, zgomot și condiții de muncă.

Directorul instituției avertizează că, dacă în perioada programului redus apare un focar epidemic, o alertă de siguranță alimentară sau un eveniment de mediu grav, răspunsul autorităților va fi afectat.

„Noi funcționăm cu program redus la patru zile pe săptămână, câte două săptămâni, cu 50 de salariați mai puțin. Dacă în această perioadă apare un eveniment care necesită o mobilizare imediată și susținută, sistemul va răspunde cu resurse deja comprimate”, a declarat Simona Pârvu.

Aceasta a amintit că și în timpul pandemiei de COVID-19 personalul INSP era insuficient, iar specialiștii au fost copleșiți de volumul de activitate.

„Pandemia din 2020–2021 a demonstrat cel mai bine acest lucru, când România a înregistrat cele mai ridicate rate de mortalitate, parțial pentru că sistemul de supraveghere și de răspuns în sănătate era subdimensionat, după ani de dezinvestiție. Lecția era neambiguă, dar faptul că în 2026 reducem selectiv tocmai personalul acestor instituții arată că lecția nu a fost înțeleasă”, a afirmat șefa INSP.

România cheltuiește de zece ori mai puțin decât media UE pentru prevenție

Efectele reducerilor nu se limitează la capacitatea de reacție în timpul unei crize. Lipsa specialiștilor afectează inclusiv monitorizarea zilnică a riscurilor pentru sănătatea populației. Simona Pârvu avertizează că efectele expunerii la aer poluat, apă necorespunzătoare sau substanțe chimice se acumulează în timp și pot conduce la creșterea numărului de boli cronice.

România alocă prevenirii numai 1,4% din cheltuielile pentru sănătate, echivalentul a aproximativ opt euro pentru fiecare locuitor. Media europeană este de circa 82 de euro pe locuitor. În același timp, 41% din cheltuielile României pentru sănătate merg către îngrijirile spitalicești, al doilea cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană.

„Fără o comunicare consecventă despre factorii de risc, fără programe de educație în școli și comunități și fără intervenții asupra alimentației, sedentarismului, fumatului și consumului de alcool, investiția în tratamentul curativ nu va scădea niciodată. Din contră, va crește”, a avertizat Simona Pârvu.

„Dacă aceste funcții nu merg, statul nu știe ce se întâmplă în populație”

Directorul INSP respinge ideea că institutul ar fi doar o instituție birocratică și spune că acesta reprezintă „infrastructura de inteligență” a sistemului sanitar.

„Institutul trebuie să detecteze, să analizeze și să fundamenteze răspunsul la amenințările de sănătate publică înainte ca acestea să devină crize”, a explicat Simona Pârvu.

Potrivit acesteia, slăbirea capacității INSP înseamnă că statul pierde o parte din capacitatea de a identifica rapid problemele de sănătate și de a interveni înainte ca ele să afecteze un număr mare de oameni.

„Dacă toate aceste funcții nu funcționează la capacitate, statul nu știe ce se întâmplă în populația pe care trebuie să o protejeze”, a conchis directorul Institutului Național de Sănătate Publică.