Litigiul pentru o garsonieră ajunge la Curtea de Apel Constanța și scoate la iveală ramificațiile dosarului „Fabrica de Moșteniri”

• Dincolo de dedesubturile tehnice ale cazului civil, atenția este atrasă în mod flagrant de identitatea uneia dintre părțile din dosar, respectiv Vlad Virgil.

 
O dispută imobiliară aparent banală din municipiul Constanța, purtată în jurul unei garsoniere și a unor despăgubiri pentru lipsă de folosință, a scos la iveală conexiuni neașteptate cu unul dintre cele mai răsunătoare dosare de criminalitate organizată din regiune. Cererea de revizuire civilă înaintată de o familie de constănțeni a fost respinsă de Tribunalul Constanța ca inadmisibilă, deschizând calea unui nou apel ce a fost înregistrat oficial pe rolul Secției I Civile a Curții de Apel Constanța.
 
Dincolo de dedesubturile tehnice ale cazului civil, atenția este atrasă în mod flagrant de identitatea uneia dintre părțile din dosar, respectiv Vlad Virgil. Acesta este nimeni altul decât liderul presupusei grupări interlope care ar fi deposedat zeci de bătrâni vulnerabili și persoane cu handicap de locuințe, caz investigat de BCCO și DIICOT Constanța sub denumirea generică de „Fabrica de Moșteniri”.
 

Istoricul unui paradox imobiliar pe aleea Egretei: Obligați la plată de un proprietar fără acte

Rădăcinile acestui dosar civil complex (înregistrat inițial sub nr. 3804/118/2025*) se întind pe parcursul a mai bine de zece ani. Totul a pornit de la un imobil situat în municipiul Constanța, pe aleea Egretei nr. 19 (bloc C4). În anul 2015, Vlad Virgil a deschis o acțiune în justiție (dosarul nr. 15415/212/2015) la Judecătoria Constanța împotriva vecinilor săi, soții Crețu Ion și Crețu Elena, dar și a unei alte familii, Brînzac Radu și Brînzac Cristina. Reclamantul solicita obligarea acestora la plata în solidar a sumei de 18.493 lei, reprezentând contravaloarea lipsei de folosință pentru garsoniera nr. 41.
 
La data de 24 aprilie 2017, Judecătoria Constanța a admis cererea lui Vlad Virgil și a dispus obligarea vecinilor la plata sumei solicitate. Ulterior, familia Brînzac a atacat hotărârea și a deschis în paralel un proces de revendicare imobiliară împotriva lui Vlad Virgil, cerând suspendarea cauzei inițiale.
 
În mai 2023, Tribunalul Constanța a tranșat dosarul de revendicare, stabilind cu autoritate de lucru judecat o realitate șocantă: Vlad Virgil nu deținea, de fapt, un titlu valabil de proprietate asupra garsonierei nr. 41. Decizia prin care se demonstra că acesta a cerut bani în mod necuvenit a rămas definitivă în 2024 la Curtea de Apel Constanța.
 
Înarmați cu decizia prin care se dovedea că cel care le ceruse bani nu era proprietarul legal al spațiului, soții Crețu Ion și Crețu Elena (reprezentați de avocata Geanina Matei) au introdus o cerere de revizuire, o cale extraordinară de atac, invocând existența unor hotărâri definitive potrivnice (art. 509 alin. 1 pct. 8 din Codul de procedură civilă).
 

Soluția Tribunalului Constanța: Capcanele tehnice care blochează revizuirea

După un parcurs sinuos, în care Curtea de Apel și-a declinat inițial competența materială, dosarul de revizuire a ajuns spre soluționare pe rolul Secției I Civile a Tribunalului Constanța. La data de 4 mai 2026, prin Sentința Civilă nr. 1191/2026, instanța a respins cererea familiei Crețu ca inadmisibilă.
Magistrații au explicat în motivare rigorile tehnice de procedură care au împiedicat o decizie favorabilă pe fond:

• Cronologia inversă: Pentru a se putea anula o hotărâre pe baza caracterului ei „potrivnic”, decizia atacată trebuie să fie a doua în ordine cronologică și să o încalce pe prima. În acest caz, hotărârea a cărei revizuire se cerea (cea a Judecătoriei) fusese pronunțată în 2017, cu mult înaintea deciziilor favorabile obținute de vecini în 2023 și 2024.
• Lipsa triplei identități: Instanța a constatat că nu era îndeplinită condiția triplei identități (părți, obiect și cauză), deoarece litigiile vizau tipuri diferite de acțiuni juridice (lipsă de folosință pe răspundere delictuală în 2017 vs. comparare de titluri în revendicare în 2023), iar soții Crețu nu fuseseră direct părți în dosarul din 2023, chiar dacă soluția le profita indirect.

 
Refuzând să accepte ca această barieră procedurală să valideze plata unei despăgubiri către un proprietar fictiv, soții Crețu au declarat apel. Dosarul a fost trimis înapoi la Curtea de Apel Constanța, fiind înregistrat oficial în data de 29 iunie 2026. Primul termen de judecată a fost deja fixat pentru toamnă, pe 12 octombrie 2026, în cadrul completului AC8.
 

Umbra megadosarului DIICOT: Cum funcționa „Fabrica de Moșteniri”

În timp ce litigiul civil își urmează procedurile, intimatul din dosar, Vlad Virgil, se confruntă cu acuzații de o gravitate extremă pe latură penală. Chiar în cursul acestei veri, la Curtea de Apel Constanța s-a aflat pe rol un nou termen de verificare a măsurilor preventive luate împotriva sa, acesta aflându-se în prezent sub măsura arestului la domiciliu.

 
Vlad Virgil este considerat de procurorii DIICOT liderul unei rețele deosebit de periculoase formate din 26 de inculpați – printre care notari publici cunoscuți din Constanța, un executor judecătoresc și administratori de condominii –, acuzat că a pus în funcțiune o veritabilă mașinărie de spoliere imobiliară.
 
Conform anchetatorilor, rețeaua opera după un tipar mafiot bine definit:

• Recrutarea și aservirea prin violență: Încă din 2015, liderul grupării ar fi recrutat și adăpostit în condiții mizere și insalubre, în imobile izolate din localitatea Oltina, bătrâni singuri, fără rude, sau persoane cu probleme psihice și fizice grave. Rețeaua le încasa abuziv pensiile și ajutoarele sociale, transformându-i în sclavi.
• Falsificarea grosolană a actelor notariale: Ulterior, cu ajutorul unor notari complici, erau falsificate în serie procuri speciale, contracte de împrumut fictive sau testamente false, trecându-se fictiv dreptul de proprietate al locuințelor deținute de victime în municipiul Constanța către membrii grupării sau interpuși.
• Executările silite fictive și spălarea de bani: Dacă planul inițial de transfer eșua, intra în acțiune executorul judecătoresc din rețea, care demara proceduri fulger de executare silită în baza unor titluri de creanță complet false. Imobilele erau adjudecate la licitații aranjate și vândute rapid mai departe unor cumpărători de bună-credință pentru a li se pierde urma în circuitul civil.

 
Printre victimele identificate de procurorii DIICOT se numără și una dintre persoanele traficate de Vlad Virgil, care a fost deposedată prin metode frauduloase exact de locuința sa din municipiul Constanța, caz ce prezintă izbitoare asemănări cu istoricul imobilului de pe aleea Egretei.
 

Tabloul părților și stadiul acuzațiilor pe latură penală

În timp ce procesul civil privind revendicarea de pe aleea Egretei își va consuma noul episod la Curtea de Apel Constanța în luna octombrie, pe latură penală lista acuzațiilor aduse intimatului și complicilor săi este de-a dreptul copleșitoare:

• Crețu Ion și Crețu Elena (Apelanți Revizuenți): Cetățeni constănțeni prinși la mijloc în acest hățiș, care încearcă pe cale juridică să anuleze obligarea lor la plata unor despăgubiri stabilite în 2017 către liderul filierei imobiliare.
• Vlad Virgil (Intimat / Inculpat principal): Intimat în dosarul civil și creierul din spatele „Fabricii de Moșteniri”. Pe numele său au fost reținute zeci de infracțiuni de o gravitate extremă: constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă agravată, instigare la abuz în serviciu, instigare la fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals și spălare de bani în formă continuată, dar și deținere de droguri de risc pentru consum propriu.
• Brînzac Radu și Brînzac Cristina (Intimați): Vecini ai familiei Crețu, implicați în mod colateral în litigiul privind imobilul din aleea Egretei și cei care au reușit să demonstreze în 2023 că Vlad nu avea acte pe garsonieră.
• Notari și executori (Inculpați în megadosar): Profesioniști ai dreptului precum Daniela Stamule, Vasile Deacu, Viorica Stoian și alții, trimiși în judecată de DIICOT alături de Vlad Virgil pentru că și-au pus ștampilele și autoritatea de stat în slujba fraudelor imobiliare.

 
 
PRECIZĂRI:
 

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.


Citește și:
 
Cum se intersectează un litigiu de revendicare din Constanța cu megadosarul DIICOT „Fabrica de Moșteniri”