Cum se intersectează un litigiu de revendicare din Constanța cu megadosarul DIICOT „Fabrica de Moșteniri”

O dispută imobiliară aparent banală din municipiul Constanța, purtată în jurul unei garsoniere și a unor despăgubiri pentru lipsă de folosință, a scos la iveală conexiuni neașteptate cu unul dintre cele mai răsunătoare dosare de criminalitate organizată din regiune. Cererea de revizuire civilă înaintată de o familie de constănțeni a fost respinsă recent de Tribunalul Constanța ca inadmisibilă, deschizând calea unui nou apel ce a fost înregistrat oficial la Curtea de Apel Constanța în data de 26 iunie 2026.

Dincolo de dedesubturile tehnice ale cazului civil, atenția este atrasă de identitatea uneia dintre părțile din dosar, respectiv Vlad Virgil. Acesta este nimeni altul decât liderul presupusei grupări care ar fi deposedat zeci de bătrâni vulnerabili de locuințe, caz investigat de BCCO și DIICOT Constanța sub denumirea generică de „Fabrica de Moșteniri”.

Rădăcinile acestui dosar civil complex (nr. 128/36/2025*) se întind pe parcursul a mai bine de zece ani. Totul a pornit de la un imobil situat în municipiul Constanța, pe Aleea Egretei nr. 19 (bloc C4). În anul 2015, Vlad Virgil a deschis o acțiune în justiție (dosarul nr. 15415/212/2015) la Judecătoria Constanța împotriva vecinilor săi, soții Crețu Ion și Crețu Elena, dar și a unei alte familii (Brînzac Radu și Brînzac Cristina). Reclamantul solicita obligarea acestora la plata în solidar a sumei de 18.493 lei, reprezentând contravaloarea lipsei de folosință pentru garsoniera nr. 41.

La data de 24 aprilie 2017, Judecătoria Constanța a admis cererea lui Vlad Virgil și a dispus obligarea vecinilor la plata sumei solicitate. Ulterior, familia Brînzac a atacat hotărârea și a deschis în paralel un proces de revendicare imobiliară împotriva lui Vlad Virgil, cerând suspendarea cauzei inițiale. În mai 2023, Tribunalul Constanța a tranșat dosarul de revendicare, stabilind cu autoritate de lucru judecat o realitate șocantă: Vlad Virgil nu deținea, de fapt, un titlu valabil de proprietate asupra garsonierei nr. 41. Decizia a rămas definitivă în 2024 la Curtea de Apel Constanța.

Înarmați cu decizia prin care se dovedea că cel care le ceruse bani nu era proprietarul legal al spațiului, soții Crețu Ion și Crețu Elena (reprezentați de avocata Matei Geanina) au introdus o cerere de revizuire, o cale extraordinară de atac, invocând existența unor hotărâri definitive potrivnice (art. 509 alin. 1 pct. 8 din Codul de procedură civilă).

După un parcurs sinuos, în care Curtea de Apel și-a declinat inițial competența materială, dosarul a ajuns spre soluționare pe rolul Secției I Civile a Tribunalului Constanța. La data de 4 mai 2026, prin Sentința Civilă nr. 1192/2026, instanța a respins cererea familiei Crețu ca inadmisibilă.

Magistrații au explicat în motivare că, pentru a se putea anula o hotărâre pe baza caracterului ei „potrivnic”, decizia atacată trebuie să fie a doua în ordine cronologică și să o încalce pe prima. În acest caz, hotărârea a cărei revizuire se cerea fusese pronunțată în 2017, cu mult înaintea deciziilor favorabile obținute de vecini în 2023 și 2024. În plus, instanța a constatat că nu era îndeplinită condiția triplei identități (părți, obiect și cauză), deoarece litigiile vizau tipuri diferite de prejudicii și chiar apartamente diferite din imobilul de pe Aleea Egretei.

Refuzând să accepte această soluție, soții Crețu au declarat Apel în data de 16 iunie 2026. Dosarul a fost trimis înapoi la Curtea de Apel Constanța, fiind înregistrat oficial pe 26 iunie 2026, urmând ca magistrații de aici să stabilească primul termen de judecată.

Umbra megadosarului DIICOT: Ce este „Fabrica de Moșteniri”

În timp ce litigiul civil își urmează procedurile, intimatul din dosar, Vlad Virgil, se confruntă cu acuzații de o gravitate extremă pe latură penală. Chiar în cursul acestei luni, la Curtea de Apel Constanța s-a aflat pe rol un nou termen (în dosarul nr. 639/36/2025/a15) privind verificarea măsurilor preventive luate împotriva sa, el aflându-se în prezent sub măsura arestului la domiciliu.

Vlad Virgil este considerat de procurorii DIICOT liderul unei rețele formate din 26 de inculpați (printre care notari publici, un executor judecătoresc și administratori de condominii), acuzat că a pus în funcțiune o veritabilă mașinărie de spoliere imobiliară.

Conform anchetatorilor, rețeaua opera după un tipar bine definit:

• Recrutarea și aservirea: Încă din 2015, liderul grupării ar fi recrutat și adăpostit în condiții mizere, în imobile din localitatea Oltina, bătrâni și persoane cu probleme psihice sau fizice grave, încasându-le pensiile și ajutoarele sociale.

• Falsificarea actelor: Ulterior, cu ajutorul unor notari complici, erau falsificate procuri speciale, contracte de împrumut sau testamente, trecându-se fictiv dreptul de proprietate al locuințelor deținute de victime în municipiul Constanța către membrii grupării.

• Executările silite fictive: Dacă planul inițial eșua, intra în acțiune executorul judecătoresc din rețea, care demara proceduri de executare silită în baza unor titluri de creanță complet false. Imobilele erau adjudecate la licitații aranjate și vândute rapid mai departe unor cumpărători de bună-credință pentru a li se pierde urma.

Printre victimele identificate de procurorii DIICOT se numără și una dintre persoanele traficate de Vlad Virgil, care a fost deposedată prin metode frauduloase exact de locuința sa din municipiul Constanța.

Lista părților și stadiul acuzațiilor penale aduse liderului rețelei

În timp ce procesul civil privind revendicarea de pe Aleea Egretei își va consuma noul episod la Curtea de Apel Constanța, pe latură penală, lista acuzațiilor aduse intimatului este de-a dreptul copleșitoare.

• Crețu Ion și Crețu Elena (Apelanți Revizuenți): Cetățeni constănțeni care încearcă pe cale juridică să anuleze obligarea lor la plata unor despăgubiri stabilite în 2017.

• Vlad Virgil (Intimat / Inculpat principal): Intimat în dosarul civil și principalul inculpat din dosarul penal DIICOT. Pe numele său au fost reținute zeci de infracțiuni: constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă agravată, instigare la abuz în serviciu, instigare la fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals și spălare de bani în formă continuată, dar și deținere de droguri de risc pentru consum propriu.

• Brînzac Radu și Brînzac Cristina (Intimați): Vecini ai familiei Crețu, implicați în mod colateral în litigiul privind imobilul din Aleea Egretei.

• Stamule Daniela, Deacu Vasile, Stoian Viorica și alții (Inculpați în dosarul penal): Notari, executori judecătorești și interpuși din „Fabrica de Moșteniri”, trimiși în judecată alături de Vlad Virgil pentru facilitarea fraudelor imobiliare.