Guvernul pune scut libertății de exprimare Procesele de intimidare, în vizorul noii legi anti-SLAPP

Proiectul de lege transpune în legislația națională Directiva (UE) 2024/1069, care este obligatorie pentru toate statele membre și trebuie aplicată până cel târziu la 7 mai 2026. Spre deosebire de cerințele minime ale directivei, care se referă în principal la cauze cu caracter transfrontalier, inițiativa Ministerului Justiției extinde domeniul de aplicare la toate cauzele civile din România, inclusiv cele pur interne. Această abordare mai amplă reflectă recomandările europene și intenția autorităților de a crea un cadru solid de protecție pentru libertatea de exprimare și participarea civică.

SLAPP-urile sunt definite ca procese civile care nu urmăresc în mod real protejarea unui drept, ci au ca scop principal împiedicarea sau sancționarea mobilizării publice. Astfel de acțiuni exploatează adesea dezechilibrele de putere și resurse dintre părți, costurile ridicate ale proceselor devenind un instrument de descurajare a implicării în spațiul public. Noua lege introduce mai multe garanții procedurale menite să limiteze aceste practici și să reducă presiunea exercitată asupra pârâților.

Una dintre principalele măsuri prevăzute este posibilitatea ca instanța, la cererea pârâtului, să oblige reclamantul la depunerea unei cauțiuni. Aceasta are rolul de a acoperi cheltuielile de judecată estimate ale pârâtului, inclusiv costurile de asistență juridică, precum și eventualele despăgubiri pentru prejudiciul cauzat dacă acțiunea se dovedește abuzivă. În cazul în care reclamantul nu depune cauțiunea în termenul stabilit, instanța poate dispune suspendarea judecății.

De asemenea, proiectul introduce un mecanism de respingere rapidă a cererilor vădit neîntemeiate. Pârâtul poate solicita această procedură în orice etapă a primei instanțe, iar cererea se judecă de urgență. În cadrul acestei proceduri, sarcina probei revine reclamantului, care trebuie să demonstreze existența unei baze reale pentru acțiunea formulată. Dacă instanța constată caracterul vădit neîntemeiat al cererii, aceasta poate fi respinsă înainte de intrarea în analiza pe fond.

Legea prevede și sancțiuni ferme pentru reclamanții care inițiază cu rea-credință acțiuni SLAPP. La cererea pârâtului, instanța poate obliga reclamantul să publice hotărârea judecătorească pe cheltuiala proprie, să plătească despăgubiri pentru prejudiciile materiale și morale cauzate și să suporte integral cheltuielile de judecată. În plus, poate fi aplicată o amendă judiciară cuprinsă între 10.000 și 100.000 de lei, cuantum semnificativ mai mare decât în cazul altor sancțiuni procedurale uzuale.

Un element de noutate îl reprezintă regulile speciale aplicabile situațiilor cu implicații internaționale. În cazul în care o persoană din România este vizată de o acțiune SLAPP inițiată într-o țară din afara Uniunii Europene, aceasta va putea solicita despăgubiri în fața instanțelor române. Totodată, recunoașterea și executarea în România a hotărârilor pronunțate de instanțe din state terțe pot fi refuzate dacă respectivele hotărâri sunt considerate vădit neîntemeiate sau abuzive. Pentru cauzele cu implicații transfrontaliere în interiorul UE, stabilirea domiciliului se va face conform Regulamentului (UE) nr. 1215/2012 privind competența judiciară și recunoașterea hotărârilor în materie civilă și comercială.

Proiectul de lege consolidează și rolul societății civile în astfel de procese. Asociațiile, sindicatele și alte organizații cu interes legitim pot sprijini apărarea pârâtului sau pot depune documente relevante la dosar, cu acordul acestuia, chiar dacă nu justifică un interes personal direct. Măsura este menită să echilibreze raportul de forțe și să aducă expertiză suplimentară în cauze sensibile.

Pentru asigurarea transparenței și informării publice, legea prevede publicarea garanțiilor procedurale și a căilor de atac pe portalul european e-Justiție. Hotărârile judecătorești definitive în cazurile SLAPP vor fi publicate atât pe portalul instanțelor de judecată, cât și pe platforma de jurisprudență Rejust. În paralel, Consiliul Superior al Magistraturii va colecta și va transmite anual Comisiei Europene date agregate privind aceste cauze, pentru monitorizarea fenomenului la nivel european.

Avocatul Poporului primește, la rândul său, atribuții specifice în domeniu. Instituția va colecta și va pune la dispoziția publicului informații despre organizațiile care oferă sprijin persoanelor vizate de proceduri SLAPP, va participa la campanii de informare și sensibilizare și se va implica în activități de formare profesională pentru judecători și procurori. Totodată, pe site-ul Avocatului Poporului va fi creată o secțiune dedicată, care va include informații despre garanțiile procesuale, remediile disponibile și măsurile de sprijin existente.

Deși proiectul a fost adoptat de Guvern, acesta nu este încă lege. Pentru a intra în vigoare, actul normativ trebuie să parcurgă procedura parlamentară, să fie votat de Parlament, promulgat de președintele României și publicat în Monitorul Oficial. Dacă va fi adoptată în forma propusă, legea ar putea reprezenta un pas important în consolidarea libertății de exprimare și a participării civice în România, oferind un instrument juridic clar împotriva intimidării prin procese abuzive.