Guvernul Tomac vrea procese mai rapide și eliminarea camerei preliminare. Ce măsuri propune programul de guvernare în Justiție

Programul de guvernare al Guvernului Tomac propune un pachet de măsuri în Justiție axat pe accelerarea proceselor, digitalizarea instanțelor, întărirea luptei anticorupție și modernizarea infrastructurii judiciare.

Una dintre cele mai importante propuneri este eliminarea procedurii de cameră preliminară, măsură prezentată ca instrument pentru eficientizarea judecății, potrivit stiripesurse.ro.

Capitolul dedicat Justiției și statului de drept are ca direcție declarată creșterea eficienței în soluționarea cauzelor, infrastructură judiciară modernă, executarea standardelor CEDO, digitalizarea instanțelor și a profesiilor juridice.
 

Justiție digitală și inteligență artificială în instanțe

Prima direcție din program vizează digitalizarea sistemului judiciar. Guvernul Tomac propune implementarea accelerată a noilor tehnologii și a inteligenței artificiale, printr-o strategie națională și un plan de acțiune corelat cu integrarea în cloudul guvernamental.

Documentul prevede și generalizarea dosarului electronic judiciar, precum și extinderea procedurilor la distanță. Aceste măsuri ar trebui să reducă birocrația, să scurteze timpul de lucru în instanțe și să ușureze accesul justițiabililor și avocaților la dosare.
  Măsura poate deveni una dintre cele mai sensibile din program, pentru că ar aduce în spațiul public indicatori concreți despre funcționarea instanțelor și parchetelor. Practic, cetățenii ar putea vedea periodic unde există blocaje, câte posturi sunt neocupate, ce dosare riscă să se prescrie și cât recuperează statul din prejudicii.

Din punct de vedere politic, această propunere mizează pe transparență și presiune publică pentru performanță. Din punct de vedere instituțional, ea ar putea genera însă discuții despre limitele evaluării cantitative a activității judiciare și despre riscul de a transforma indicatorii statistici în instrumente de presiune asupra magistraților.

Reformă legislativă cu recomandările Comisiei de la Veneția și ale Comisiei Europene

Programul mai prevede finalizarea pachetului legislativ de reformă a justiției, cu respectarea recomandărilor Comisiei de la Veneția și ale Comisiei Europene privind statul de drept.

Această formulare arată că Guvernul Tomac încearcă să lege reforma justiției de standardele europene și de dialogul cu instituțiile internaționale. În ultimii ani, modificările aduse legilor justiției au fost printre cele mai disputate teme politice, iar orice nouă intervenție legislativă va fi analizată inclusiv prin prisma garanțiilor privind independența sistemului judiciar.


Programul nu detaliază toate modificările legislative avute în vedere, dar anunță o direcție: finalizarea reformei și alinierea la recomandările europene.

Promovare meritocratică pentru magistrați și statut de avertizor de integritate

În privința carierei magistraților, programul vorbește despre promovare meritocratică, prin îmbunătățirea procedurilor de avansare în funcții superioare, a regulilor privind cariera și a organizării judiciare.

O prevedere distinctă vizează recunoașterea sau confirmarea calității de avertizor de integritate pentru magistrați. Aceasta ar putea avea implicații importante în interiorul sistemului judiciar, mai ales în situațiile în care judecători sau procurori reclamă nereguli, presiuni sau disfuncționalități instituționale.


Măsura poate fi prezentată ca o garanție suplimentară pentru cei care semnalează probleme din interiorul sistemului, dar aplicarea ei concretă va depinde de modul în care va fi definită protecția magistraților avertizori de integritate. ÎCCJ a stabilit deja că directiva privind avertizorii nu se aplică magistraților.

Întărirea poliției judiciare la DIICOT și Parchetul General

În zona anticorupție și combaterea criminalității grave, Guvernul Tomac propune întărirea poliției judiciare. Programul vorbește despre completarea numărului de polițiști la DIICOT și la Parchetul General, precum și despre stabilirea unui regim similar pentru polițiștii judiciari detașați la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Documentul menționează și un statut special pentru polițiștii detașați. Măsura răspunde unei probleme mai vechi a parchetelor: dependența de resursa umană specializată pentru anchete complexe, în special în domenii precum criminalitatea organizată, infracțiunile economice, corupția, criminalitatea informatică sau dosarele cu componentă financiară.
Prin această prevedere, programul pune accent pe capacitatea operațională a parchetelor, nu doar pe modificări legislative.

Reguli noi pentru procurorii care anchetează infracțiuni comise de magistrați

O altă propunere sensibilă vizează eficientizarea regulilor de desemnare a procurorilor care anchetează infracțiunile comise de magistrați.

Tema este una cu potențial ridicat de dispută, pentru că modul în care sunt anchetați judecătorii și procurorii a fost, în ultimii ani, una dintre cele mai controversate chestiuni din justiție. Programul nu intră în detalii tehnice, dar indică intenția de a modifica regulile actuale astfel încât aceste cauze să fie instrumentate mai eficient.

Din punct de vedere politic, măsura poate fi interpretată ca o încercare de a echilibra nevoia de răspundere a magistraților cu protejarea independenței acestora față de presiuni externe.

Implementarea directivei europene anticorupție și curățarea legislației

Programul prevede implementarea integrală a directivei europene privind anticorupția. În paralel, Guvernul Tomac propune o analiză a cadrului legislativ existent pentru identificarea și eliminarea dispozițiilor redundante, contradictorii, neclare sau imprevizibile.

Documentul susține că normele neclare pot produce efecte negative atât asupra conduitei persoanelor fizice și juridice, cât și asupra predictibilității demersurilor judiciare.
Cu alte cuvinte, programul propune nu doar pedepse sau instituții mai puternice, ci și o legislație mai coerentă, astfel încât anchetele și procesele să fie mai previzibile.

Eliminarea camerei preliminare, una dintre cele mai importante propuneri

Cea mai spectaculoasă măsură din capitolul Justiție este eliminarea procedurii de cameră preliminară, cu argumentul eficientizării judecății.

Camera preliminară este etapa în care se verifică, înainte de judecata propriu-zisă, legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a actelor de urmărire penală. În practică, această procedură a fost frecvent criticată pentru că poate prelungi semnificativ durata proceselor penale.

Prin eliminarea ei, Guvernul Tomac mizează pe accelerarea judecății. Măsura ar fi însă una majoră și ar necesita o regândire atentă a garanțiilor procesuale, astfel încât scurtarea duratei procesului să nu afecteze drepturile părților.

Această propunere poate deveni una dintre cele mai disputate din program, pentru că pune față în față două obiective importante: rapiditatea actului de justiție și protecția dreptului la apărare.

Decizii de principiu pentru cazurile frecvente

Programul propune și reducerea duratei proceselor prin decizii de principiu pentru cazurile frecvente. Ideea este ca, în tipurile de cauze repetitive, instanțele să beneficieze de orientări clare, care să reducă practica neunitară și să scurteze soluționarea dosarelor.

Această măsură poate avea impact mai ales în cauzele de masă sau în litigiile repetitive, unde instanțele sunt aglomerate de dosare similare. Dacă ar fi aplicată eficient, ar putea reduce durata procedurilor și ar oferi mai multă predictibilitate justițiabililor.

Secții comerciale specializate în cele 15 municipii cu curți de apel

Pentru zona economică, programul prevede înființarea de secții comerciale specializate în cele 15 municipii în care funcționează curți de apel.

Măsura răspunde unei nevoi invocate frecvent de mediul de afaceri: judecători specializați în litigii comerciale, insolvență, contracte și dispute între companii. Secțiile specializate ar putea contribui la soluții mai rapide și mai previzibile în cauzele economice.

Cartierul pentru Justiție, relansat cu termen public asumat

La capitolul reforme structurale, programul menționează relansarea Cartierului pentru Justiție din București. Documentul notează că proiectul are un istoric de peste un deceniu și finanțare de la Banca Mondială, iar Guvernul Tomac propune relansarea lui credibilă, cu un termen-cheie asumat public.

Cartierul pentru Justiție este un proiect vechi, menit să concentreze instituții judiciare într-o infrastructură modernă. Relansarea lui ar fi un semnal de investiție în infrastructura sistemului, dar și un test de capacitate administrativă, având în vedere istoricul lung al proiectului.

Penitenciarele Buzău și Prahova, estimate realist pentru 2027-2028

Programul prevede și finalizarea penitenciarelor Buzău și Prahova, prezentate ca jaloane PNRR și condiție pentru respectarea standardelor CEDO.
Documentul conține însă și o notă de realism: termenul 2026 este considerat nerealist, iar funcționalitatea reală este estimată pentru perioada 2027-2028. Această formulare este importantă, pentru că recunoaște explicit decalajul dintre termenele asumate și capacitatea efectivă de execuție.

Noile penitenciare sunt legate direct de problema condițiilor de detenție și de obligațiile României în raport cu standardele europene privind drepturile omului.

Codex al societăților comerciale

O altă reformă structurală propusă este realizarea unui Codex al societăților comerciale. Acesta ar urma să reunească legislația privind societățile comerciale, insolvența și falimentul într-un cadru unitar.

Măsura este prezentată ca răspuns la fragmentarea legislativă și la o cerere veche a mediului de afaceri. Din punct de vedere practic, un astfel de codex ar putea face legislația mai ușor de aplicat și mai predictibilă pentru antreprenori, companii, avocați, practicieni în insolvență și instanțe.


Citește și:
Program de guvernareTomac accelerează pe unirea României cu Republica Moldova