Raportul Curții de Conturi la Ministerul Mediului Opinie contrară privind situațiile financiare pe anul 2024, deficiențe în gestionarea creanțelor și indicii privind posibile fapte de natură penală

Curtea de Conturi a României a zguduit din temelii Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) în urma unui control de audit financiar. Raportul oficial aprobat prin Hotărârea Plenului nr. 497/21.05.2026 și înregistrat sub nr. 40432/09.06.2026, aruncă în aer credibilitatea instituției conduse la nivel central și a marilor agenții din subordine (AFM, ANAR, ANPM, GNM).

Din cauza amplorii și profunzimii denaturărilor descoperite în situațiile financiare consolidate încheiate la 31 decembrie 2024, inspectorii au emis o OPINIE CONTRARĂ. Acest lucru înseamnă, în limbaj tehnic, că documentele contabile ale ministerului nu oferă o imagine reală și fidelă a poziției și performanței financiare. Totalul sumelor lăsate în haos, decontate ilegal sau nerecuperate se ridică la miliarde de lei.

Mai mult, Curtea de Conturi a anunțat oficial că va sesiza organele de urmărire penală, existând indicii clare de săvârșire a unor infracțiuni de serviciu în gestionarea fondurilor publice.

1. Gaura de la Administrația Fondului pentru Mediu (AFM): Peste 40 de milioane lei volatilizate prin rea-credință. Sesizare la Parchet

Inspectorii au identificat deficiențe de o gravitate extremă în constituirea, evidența și urmărirea creanțelor bugetului Fondului pentru Mediu, prejudiciul total ridicându-se la cel puțin 40.999.607 lei.

• Creanțe uriașe lăsate să se prescrie (22,6 milioane lei): AFM nu a întreprins absolut niciun demers legal în termen pentru a urmări și încasa drepturi de creanță certe, lichide și exigibile provenite din certificate verzi neachiziționate de un mare contribuabil. Instituția s-a trezit doar după ce firma a intrat în insolvență/faliment, cererea la masa credală a fost admisă simbolic fără încasarea banilor, iar în septembrie 2020 contribuabilul a fost radiat definitiv, datoria fiind complet pierdută.

• Proiectul eolian „fantomă” și rezilierea eșuată (3,5 milioane lei): AFM a virat sume colosale pentru construirea de noi capacități de energie eoliană. Ulterior, contractele au fost suspendate ani la rând, iar beneficiarul și-a schimbat sediul fără notificare. În decembrie 2015, Comitetul Director al AFM a reziliat unilateral contractele și a cerut în instanță înapoi cele 3,5 milioane lei plătite. AFM a pierdut definitiv procesele deoarece judecătorii au stabilit că rezilierea a fost nejustificată și abuzivă în lipsa unei constatări juridice a culpei. Ulterior, AFM nu a mai verificat dacă fundațiile deja construite mai pot fi folosite și nu a instituit nicio măsură asiguratorie. Firma este astăzi inactivă fiscal, iar banii publici sunt complet blocați în loess.

• Sesizarea Penală: Pentru acest caz și pentru alte finanțări acordate fără garanții unor firme intrate ulterior în faliment (prejudiciu de 4.893.769 lei), Curtea de Conturi va înainta un raport penal către Direcția Generală Juridică pentru infracțiuni de serviciu.

• Bâlbele din programele „Rabla” și „Fotovoltaice”: S-au descoperit 20.000 de lei acordați nelegal pentru panouri fotovoltaice unui beneficiar neeligibil și 484.500 de lei din programul „Rabla” (sesiunea 2023) complet neevidențiați în contabilitate.

2. Haosul Evidențelor: Diferențe contabile și fiscale de peste 518 milioane lei

Unul dintre motivele majore care au atras opinia contrară îl reprezintă neconcordanța generalizată dintre aplicația informatică fiscală a AFM (unde se depun declarațiile și se gestionează taxele) și evidența contabilă centralizată. la finele anului 2024, indicatorul „Creanțe curente” figura în bilanț cu uluitoarea sumă de 10.818.489.611 lei.

La o verificare încrucișată, inspectorii au descoperit că totalul drepturilor de creanță a fost denaturat în contabilitate cu 518.503.542 lei față de evidența fiscală reală.

Mai mult, aplicația informatică introducea note contabile automat, fără ca documentele justificative (declarații, rapoarte) să ajungă fizic la compartimentul financiar-contabil. Haosul este total și în cazul stingerilor prin încasare: contabilitatea reflectă încasări de 864 milioane lei, evidența fiscală raportează pe e-mail 1,04 miliarde lei, în timp ce Trezoreria statului arată că încasările efective au fost de 863,8 milioane lei.

De asemenea, AFM a umflat activul bilanțier cu 9,33 miliarde de lei, refuzând să înregistreze ajustări pentru deprecierea creanțelor, deși peste 69% dintre firmele debitoare sunt radiate sau în faliment definitiv, riscul de nerecuperare fiind de 100%.

3. Sporuri ilegale, cumul interzis și angajați „fantomă” pe timp de noapte

Curtea de Conturi a identificat un mod generalizat de calculare și acordare nelegală a drepturilor salariale la nivelul întregului aparat, generând prejudicii de cel puțin 186.399 lei prin supraevaluarea cheltuielilor de personal:

• Cumulul ilegal de majorări (MMAP, ANAR): Zeci de funcționari au încasat nelegal, în aceeași lună calendaristică, atât majorarea de până la 50% pentru lucrul în proiecte europene, cât și sporul de 15% pentru complexitatea muncii. Înalta Curte de Casație și Justiție (Decizia nr. 92/2024) a statuat clar că cele două sporuri au caracter alternativ și se exclud reciproc.

• Muncă de noapte fictivă și dublu pontaj (Aparatul Central MMAP): S-a descoperit un salariat trecut simultan în două pontaje diferite într-o lună: unul complet pentru program normal de 8 ore/zi și un altul pentru ore lucrate pe timp de noapte, fără grafic aprobat sau documente justificative, depășindu-se ilegal timpul maxim de muncă. În plus, sporul de noapte a fost calculat greșit, aplicându-se la un salariu de bază deja majorat ilegal.

• Indemnizații de hrană pentru „bogați”: Un număr de 16 salariați din minister și agenții au încasat indemnizații de hrană deși salariul lor lunar net depășea plafonul legal de 8.000 de lei.

• Plafoane încălcate și directori în plus: Unui salariat i s-au acordat vouchere de vacanță duble (3.200 lei în loc de 1.600 lei). În plus, deși organigrama MMAP limita legal numărul funcțiilor de conducere la maximum 42 (plafonul de 8% conform legii), ministerul a menținut ilegal 43 de funcții de conducere.

• Nereguli la Gărzile Forestiere și ANAR: Garda Forestieră Națională a umflat artificial salariile de bază prin includerea sporului de complexitate în baza de calcul pentru sporul de risc și cel de doctor. La Administrația Națională „Apele Române” (sediul central și structurile bazinale ABA Dobrogea-Litoral, Olt, Jiu, Siret, Someș-Tisa), indemnizațiile de concediu de odihnă au fost calculate prin includerea ilegală a unor drepturi salariale cu caracter nepermanent, ducând la o dublare nejustificată a banilor primiți de angajați.

4. Plăți ilegale în avans și investiții decontate fictiv pe râuri

Filtrele financiare au eșuat și în zona cheltuielilor de capital și a contractelor cu furnizorii, provocând pierderi masive:

• Lucrări neexecutate la ABA Banat (185.308 lei): În cadrul obiectivului „Amenajare râu Bega și afluenți pe sectorul Curtea–Valea lui Limiman, județul Timiș”, instituția a achitat cheltuieli de capital nejustificate, fără contraprestație. S-au plătit lucrări neexecutate pe amplasament, din cauza unei documentații tehnico-economice eronate și a lipsei totale de verificare a diriginților de șantier.

• Profit calculat ilegal la ABA Prut-Bârlad (648.250 lei): Instituția a decontat ilegal ajustări de preț ale lucrărilor către un executant, prin includerea necuvenită a profitului firmei în baza de calcul a ajustărilor.

• Penalități „uitate” (484.744 lei): Ministerul a efectuat plăți integrale pentru prestarea unor servicii către Administrația Națională de Meteorologie, fără a diminua suma cu valoarea penalităților de întârziere pe care instituția meteo le datora ca prestator.

5. Prăpastia patrimonială: Diferență de 22,7 miliarde de lei între contabilitatea Ministerului și Inventarul Statului

O descoperire de-a dreptul astronomică vizează gestionarea bunurilor proprietate publică a statului. La o reconciliere a datelor, a ieșit la iveală o diferență de 22.790.187.519 lei (aproximativ 4,5 miliarde de euro) între cifrele raportate de Ministerul Mediului în situațiile financiare (72,7 miliarde lei) și cele înregistrate în Inventarul Centralizat al bunurilor statului gestionat de Ministerul Finanțelor (49,9 miliarde lei).

Această necorelare masivă demonstrează că statul român nu știe cu exactitate valoarea reală a pădurilor, terenurilor, digurilor și clădirilor pe care le are în administrare prin MMAP.

Clădiri, păduri și arii protejate complet neinventariate

Firma de audit a constatat că acțiunea de inventariere anuală a fost tratată cu o superficialitate revoltătoare:

• Terenuri de 1,36 miliarde lei și clădiri de 4,28 miliarde lei aflate în administrarea ROMSILVA și a ANM nu au fost inventariate deloc de comisia ministerului, centralizările acestora fiind făcute abia în februarie 2025, fără a mai fi comparate cu datele contabile pentru stabilirea plusurilor sau minusurilor.

• Bunurile de natura ariilor naturale protejate au fost introduse eronat în contabilitate ca „terenuri în proprietate”, iar comisia de inventariere a refuzat să le verifice, motivând scriptic că acestea „nu reprezintă active ale statului în fapt”.

6. Transparență de fațadă: Controlul intern și auditul, parțial eșuate

Sistemul de Control Intern Managerial a fost declarat doar „parțial conform”. În structurile subordonate cu personal redus nu există o separare a atribuțiilor, iar riscurile financiare nu sunt identificate la timp.

În plus, funcția de audit public intern la nivelul celor 97 de entități coordonate este sever afectată de subdimensionarea personalului și de salarizarea neatractivă. Din această cauză, planurile de audit nu se realizează integral, iar gradul de implementare a recomandărilor din anii trecuți este extrem de redus, mare parte din erori repetându-se cu complicitate administrativă.

Curtea de Conturi a acordat ministerului și agențiilor subordonate un termen ferm, până la data de 31 decembrie 2026, pentru extinderea verificărilor la nivelul întregului personal, depunerea declarațiilor rectificative fiscale, reglarea diferențelor de sute de milioane din aplicațiile informatice și recuperarea integrală a tuturor prejudiciilor de la salariații vinovați, sub sancțiunea legii.