Dosarul salariilor din magistratură se mută la Curtea de Apel Șase cunoscuți procurori anticorupție din Constanța contestă refuzul DNA de a le egala lefurile cu cele ale procurorilor europeni

• Șase procurori de execuție din cadrul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) – Serviciul Teritorial Constanța au atacat oficial la Curtea de Apel sentința prin care Tribunalul le-a respins cererea de aliniere a veniturilor cu cele ale procurorilor europeni delegați (PED) din cadrul Parchetului European (EPPO), condus de Laura Codruța Kövesi.

 
 
Asistăm la o premieră absolută și la un litigiu de muncă fără precedent în interiorul Ministerului Public. Șase procurori de execuție din cadrul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) – Serviciul Teritorial Constanța au atacat oficial la Curtea de Apel sentința prin care Tribunalul le-a respins cererea de aliniere a veniturilor cu cele ale procurorilor europeni delegați (PED) din cadrul Parchetului European (EPPO), condus de Laura Codruța Kövesi.
 
Dosarul, înregistrat sub numărul unic 23410/3/2024*, a fost transferat pe rolul Secției I Civile a Curții de Apel Constanța la data de 2 iulie 2026, după ce magistrații constănțeni Vasile Abagiu, Ciprian Bodu, Daniel Haralambie, Mihai Alexandru Stanciu, Elena Stoica și Nadia Zlate au declarat apel colectiv în data de 17 iunie 2026. Miza procesului vizează anularea plafoanelor salariale și recunoașterea unei discriminări financiare majore, procurorii DNA solicitând retroactiv, începând cu 1 iunie 2021, diferențe salariale substanțiale, actualizate cu rata inflației și penalități.
 
Odiseea procedurală: Cum a circulat dosarul între instanțe până la decizia Înaltei Curți
 
Înainte de a ajunge în faza de apel, această acțiune judiciară a parcurs un traseu sinuos din punct de vedere al competenței teritoriale, transformându-se într-o adevărată dispută procedurală între instanțele din București și Constanța.
 
Litigiul a fost deschis inițial la data de 11 iulie 2024 pe rolul Tribunalului București. La scurt timp, în toamna aceluiași an, instanța din Capitală a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat soluționarea dosarului în favoarea Tribunalului Constanța, invocând regulile speciale din Codul Muncii privind domiciliul sau locul de muncă al reclamanților.
 
Odată ajuns la Constanța, dosarul a fost din nou returnat la București în vara anului 2025 printr-o altă declinare de competență, ivindu-se astfel un conflict negativ de competență. Situația a fost tranșată definitiv abia la sfârșitul anului 2025 de către Înalta Curte de Casație și Justiție, care a stabilit că stabilirea drepturilor salariale revine spre judecare Tribunalului Constanța, unde dosarul a fost reînregistrat sub numărul actual, purtând asterisc.
 
Argumentele procurorilor DNA: Aceeași muncă în dosare cu fonduri europene, dar salarii cu 60% mai mici

 
Miezul contestației formulate de cei șase procurori anticorupție din Constanța se bazează pe principiul constituțional și european „plată egală pentru muncă egală”. Procurorii au arătat în fața instanței că, de la data de 1 iunie 2021 – momentul în care Parchetul European a devenit oficial operațional –, s-a creat o stare evidentă de discriminare salarială în interiorul aceluiași corp de magistrați din România.
 
Magistrații constănțeni au adus ca argumente rapoartele oficiale de activitate ale DNA și EPPO din ultimii ani pentru a demonstra că volumul principal de muncă în materia fraudelor cu fonduri europene a rămas în sarcina structurii naționale. Potrivit datelor invocate în cererea de chemare în judecată, numărul de cauze pe care procurorii europeni din România aleg să le evoce (să le preia în anchetă proprie) reprezintă sub o treime din totalul dosarelor transmise sau instrumentate de DNA. De asemenea, ponderea totală a rechizitoriilor și a acordurilor de recunoaștere a vinovăției întocmite de procurorii EPPO în România se situează sub pragul de 10% în raport cu performanțele procurorilor naționali pe același specific de infracțiuni.
 
În plus, procurorii DNA au subliniat că ambele categorii de magistrați au aceleași competențe investigative, aplică aceleași reguli procedurale penale naționale și împart aceleași resurse logistice. Legea nr. 6/2021 a instituit o structură de sprijin pentru procurorii europeni delegați care funcționează chiar în interiorul DNA, cu grefieri, polițiști judiciari și specialiști plătiți și asigurați logistic din bugetul DNA.
 
Cu toate acestea, discrepanțele veniturilor nete sunt masive: în timp ce un procuror cu funcție de execuție din DNA, având o vechime cuprinsă între 15 și 20 de ani, încasează un salariu lunar net de aproximativ 20.000 de lei, un procuror european delegat cu exact aceleași condiții de vechime ajunge la un salariu net de aproximativ 32.000 de lei, cu aproape 60% mai mare.
 

Apărarea DNA și poziția Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării
 
În replică, conducerea centrală a Direcției Naționale Anticorupție a cerut respingerea fermă a acțiunii, arătând că instituția nu a făcut altceva decât să aplice strict legile de salarizare din România. Reprezentanții DNA au explicat că diferența majoră de remunerare nu reprezintă o discriminare ilegală, ci decurge din regimul juridic complet diferit al celor două funcții.
 
Conform întâmpinării depuse la dosar, procurorii DNA sunt salarizați în baza Legii-cadru nr. 153/2017 privind personalul plătit din fonduri publice, fondurile fiind asigurate integral de la bugetul de stat al României. În schimb, procurorii europeni delegați, deși rămân incluși formal în structura de personal a parchetelor de unde provin, sunt numiți direct de Colegiul EPPO de la Luxemburg și sunt remunerați în baza reglementărilor și a contractelor speciale încheiate cu Uniunea Europeană, salariile lor fiind suportate integral din bugetul autonom al comunității europene.
 
DNA a mai arătat că nu deține nicio pârghie legală sau bugetară pentru a modifica unilateral grilele naționale ori pentru a acorda compensații din fonduri europene destinate unei alte structuri. În proces a fost citat în mod obligatoriu și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), pentru a exprima un punct de vedere tehnic privind criteriile de tratament diferențiat.
 
Verdictul Tribunalului Constanța: Statut diferit, bugete diferite, nicio discriminare
 
După patru amânări succesive de pronunțare, completul specializat în litigii de muncă L.M.3 al Tribunalului Constanța a respins acțiunea celor șase procurori ca fiind total nefondată, prin Hotărârea nr. 1340/2026 din 15 mai 2026.
 
Motivarea instanței de fond clarifică faptul că legislația europeană și internă (Regulamentul UE nr. 1939/2017 și Legea nr. 6/2021) conferă procurorilor europeni delegați un statut sui-generis, de oficiali ai unui organ independent al Uniunii Europene. Instanța a reținut următoarele considerente esențiale:

• Subordonare exclusivă: În exercitarea atribuțiilor, procurorii europeni nu se supun autorității ierarhice a procurorului general al României sau a șefului DNA, ci răspund exclusiv în fața Camerelor Permanente ale EPPO și a procurorului-șef european Laura Codruța Kövesi.
• Lipsa de comparabilitate: Sursele de finanțare și contractele cu clauze internaționale specifice exclud din start posibilitatea unei comparații corecte sub aspectul drepturilor salariale cu magistrații din sistemul public autohton.
• Justificarea obiectivă a tratamentului: Tribunalul a invocat jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), arătând că o diferență de tratament economic nu reprezintă o discriminare atunci când nu are la bază un criteriu interzis (cum ar fi sexul, rasa sau orientarea sexuală), ci se fundamentează pe criterii obiective, pe un cadru normativ distinct și pe responsabilități europene specifice.

Instanța a concluzionat că DNA nu poate fi obligată să ajusteze sau să mărească din bugetul național lefurile procurorilor români pentru a le alinia la standardele financiare stabilite de instituțiile de la Bruxelles.
 
Miza reevaluării cazului la Curtea de Apel Constanța
 
Odată cu declararea apelului, dosarul intră într-o etapă decisivă. Cei șase procurori anticorupție încearcă să convingă instanța superioară că limitările bugetare și barierele dintre dreptul intern și cel european nu pot anula realitatea din teren, anume că desfășoară zilnic activități identice de urmărire penală cu ale colegilor din EPPO, dar pe bani mult mai puțini.
 
O eventuală decizie favorabilă de reformare a sentinței de fond ar putea provoca o undă de șoc majoră în întregul sistem judiciar din România, deschizând calea pentru mii de acțiuni similare din partea altor magistrați naționali care instrumentează dosare de criminalitate economico-financiară complexă. Procurorii constănțeni au la dispoziție un termen scurt, iar decizia Curții de Apel va fi una de maxim interes pentru evoluția salarizării din magistratură.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
 

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
 
 
Citește și:
Agenți de poliție de frontieră din Bihor, prinși luând mită pe Revolut și cash Unul dintre ei a semnat un acord de recunoaștere a vinovăției