Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
13:02 21 09 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Corina-Alina Corbu, preşedintele Înaltei Curţi, scrisoare deschisă privind eliminarea pensiilor speciale

ro

29 Jan, 2020 12:44 964 Marime text
Judecător Corina-Alina Corbu, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a convocat pentru astăzi o ședință a Secțiilor Unite din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care vor analiza dacă există sau nu temeiuri pentru sesizarea Curții Constituționale cu privire la propunerea legislativă adoptată ieri de către Parlamentul României, privind eliminarea a aproximativ 5% din numărul așa-numitelor „pensii speciale”, numărul pensiilor de serviciu aparținând personalului instanțelor și parchetelor reprezentând aproximativ 3% din total.
 
Printr-o scrisoare deschisă, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție informează că „decizia luată ieri de Parlamentul României a fost pentru mine, ca judecător și cetățean, tristă și, aș spune, stupefiantă“.
 
„Tristă, pentru că a fost luată într-o modalitate care ridică mari întrebări cu privire la previzibilitatea legii în ceea ce privește reglementarea statutului unor profesii care presupun dedicație și privațiuni pentru servirea interesului public – magistrații, personalul aeronautic, diplomații, grefierii etc. – și pentru că pare să fi fost luată, cel puțin în cazul magistraților, cu ignorarea flagrantă, chiar premeditată, a jurisprudenței anterioare pe această temă a Curții Constituționale. Nu cred că am mai avut o astfel de situație în România, mai ales că hotărârea a fost luată practic în condiții de cvasi-unanimitate, o clasă politică altminteri prin definiţie divizată găsind se pare una dintre puţinele linii comune în afectarea pe termen lung a însăşi stabilităţii sistemului judiciar“.
 
„Stupefiantă - nu prin rezultatul final, care era previzibil din declarațiile publice, ci prin modalitatea concretă în care a fost luată, cu ignorarea completă a principiului cooperării loiale între autoritățile statului, cu ignorarea argumentelor aduse din interiorul sistemului judiciar – de instituțiile reprezentative, de asociațiile profesionale, de adunările generale -, dar, mai ales, prin încurajarea unui curent social negativ la nivelul opiniei publice în special împotriva magistraților, deși rezultatele acestui demers se vor reflecta negativ tocmai asupra serviciului public al justiției, la care apelează anual milioane de cetățeni“.
 
„Ca judecători suntem educaţi să ne inhibăm partea emoțională, în special în comunicarea publică. Însă nu trăim închiși în sediul Înaltei Curți de Casație de Justiție, facem parte din societate și cunoaștem că opinia majoritară a cetățenilor la acest moment este în mod vehement împotriva pensiilor de serviciu. De asemenea, nu îmi voi permite niciodată să spun într-o țară democratică că societatea greșește sau că opinia poporului român poate fi ignorată. Pot spune însă cu toată responsabilitatea că ea este bazată în mare parte pe împrejurarea că de o lungă perioadă de timp celelalte puteri ale statului tratează justiția, de multe ori, în cel mai bun caz ca pe o „Cenușăreasă”, iar, în cel mai rău caz, ca pe o ramură a puterii de stat de rangul doi, care trebuie pusă la locul ei, pentru a nu „deranja„ celelalte puteri ale statului“.
 
„Sunt de acord, a venit timpul să punem justiţia la locul ei, respectiv pe o poziție de egalitate și de echilibru în raport cu Executivul și Legislativul în arhitectura instituțională a României. Aceasta nu înseamnă să tolerăm deficienţele sistemului judiciar, de care şi noi suntem conştienţi şi facem tot ceea ce este posibil pentru a le remedia într-un termen cât mai scurt; dimpotrivă, poate însemna să tratezi cu exigenţă calitatea serviciului public al justiţiei, dar trebuie să faci acest lucru asigurându-i resursele necesare pentru a se putea reforma şi pentru a se putea dezvolta, inclusiv o finanţare corespunzătoare“.
 
Mai pot spune că atitudinea negativă a publicului față de justiție în chestiunea pensiilor de serviciu mai are la bază, în mod justificat, gravele excese semnalate în acest domeniu în cazuri particulare. Țin însă să amintesc că marea majoritate a acestor excese au ca sursă imperfecțiuni legislative pe care nu autoritatea judecătorească le-a introdus și pe care nu autoritatea judecătorească nu le-a corectat timp de ani de zile, preferând să le ignore. Aceste excese trebuie corectate, cu fermitate.
 
În final, câteva cifre – nu am pretenția că sunt riguros exacte, sunt bazate parțial pe ce am identificat în presă – , însă cred că proporţiile sunt cele relevante:
-        Numărul pensiilor de serviciu ale magistraților aflate în plată – 3800-4000. Cele ale grefierilor – aproximativ 1800-2000. Numărul pensiilor așa-zis-”speciale” care vor rămâne în plată și în condiţiile intrării în vigoare a propunerii legislative adoptate ieri de Parlament – aproximativ 170.000 .

-        Volumul total de activitate al instanțelor judecătorești în 2018, pentru că sunt ultimele date statistice disponibile public, - 2.946.106 de dosare. Calculaţi dumneavoastră câte milioane de oameni se află în spatele acestora şi apelează anual la serviciul public al justiţiei.
-        Încărcătura medie de dosare per judecător în 2018- 1129 cauze/judecător la judecătorii, 655 la tribunale, 586 la curţile de apel, 1152 de cauze/judecător  la nivelul instanţei supreme.

Ti-a placut articolul?

Comentarii