Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
20:02 29 09 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Consiliul Județean Constanța se luptă în instanță cu ABADL pentru punctele de salvamari și centrele de prim ajutor de pe plaje. S-a luat o primă decizie în cauză

ro

22 Aug, 2020 00:00 852 Marime text
  • Consiliul Județean Constanța a dat în judecată ABADL în dosarul cu numărul 103/118/2020, solicitând obligarea instituției la emiterea acordului pentru intabularea a șapte centre de prim-ajutor și puncte de salvamari de pe plajele din județ.
  • În replică, reprezentanții ABADL susțin că singurul proprietar care și-ar putea da acordul în acest sens este Statul Român.
  • Judecătorii Tribunalului Constanța au respins acțiunea CJC, dar Consiliul a declarat deja recurs, iar cazul a ajuns în atenția Curții de Apel.
Șapte centre de prim-ajutor și puncte de salvamari din județul Constanța sunt în centrul unui proces intentat de Consiliul Județean Constanța Administrației Bazinale de Apă Dobrogea Litoral. Cazul a fost deschis la tribunal la începutul anului, însă abia recent judecătorii au luat o primă decizie. Instanța a respins acțiunea CJC, dar autoritățile județene au declarat recurs, astfel că procesul va continua la Curtea de Apel.
Spus pe scurt, CJC solicita obligarea în instanță a ABADL să emită acordul pentru intabularea a șapte imobile-construcții, fiind vorba despre „Centre de prevenție, tratament medical primar și puncte de salvamar din zona litorală a județului Constanța“.
Reprezentanții CJC au afirmat în proces că aceste construcții se află pe terenurile proprietatea publică a statului, terenuri aflate în administrarea Administrației Naționale Apele Române prin Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, fiind puse la dispoziția CJC, cu titlu gratuit– conform Hotărârii Consiliului Județean Constanța nr. 160/15.05.2009.
În replică, ABADL susține că singurul în măsură să emită un astfel de acord este Statul Român, proprietar de drept al terenurilor, dar și că suprafețele sunt deja cadastrate și intabulate în favoarea acestuia. Mai mult, potrivit ABADL, construcțiile provizorii nu se intabulează, iar cele șapte imobile nu ar fi fost ridicate cu respectarea prevederilor legate de suprafață ori de locul unde urmau să fie amplasate.

Cum s-a născut ideea acestor construcții

Cele șapte imobile ce fac obiectul procesului au fost ridicate în urma unui acord încheiat în 2009 între CJC și ABADL, iar odată cu finalizarea acestora, consiliul a solicitat ABADL acordul pentru intabulare, însă fără a primi un răspuns.
Solicitarea CJC a fost formulată în dosarul cu numărul 103/118/2020, aflat inițial pe rolul Secției de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Constanța. În prezent, așa cum am menționat anterior, cazul a ajuns la Curtea de Apel, la Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a instanței.
Potrivit Hotărârii nr. 767/2020 a Tribunalului Constanța, citată pe Jurindex, în proces, reprezentanții Consiliului Județean au argumentat că pe 15.05.2009 a fost emisă HCJC nr. 160 privind aprobarea parteneriatului în cadrul Proiectului de investiții în turism „Amenajarea unor centre de prevenție, tratament medical primar și a punctelor de salvamar în zona litorală a județului Constanța“.
„Urmare acestei hotărâri, s-a încheiat Acordul de colaborare - parteneriat prin care părțile (inclusiv pârâta, nr. - ABADL) «de comun acord» s-au angajat să dezvolte relații reciproce de colaborare în susținerea intereselor comune, în sensul promovării și desfășurării de activități comune destinate începerii, derulării și finalizării proiectului de interes județean și național de investiții în turism «Amenajarea unor centre de prevenție, tratament medical primar si a punctelor de salvamar în zona litorală a județului Constanța»“, potrivit www.rolii.ro.
Mai departe, au spus reprezentanții CJC, potrivit sursei citate, după finalizarea lucrarilor de construire a celor șapte obiective și incheierea proceselor verbale de recepție la terminarea lucrărilor, au solicitat Ministerului Finantelor Publice emiterea Acordului de intabulare a imobilelor - construcții.
Răspunsul Ministerului Finanțelor a fost că Administrației Naționale Apele Române, prin ABADL, îi revine obligația de a emite acordul pentru intabularea imobilelor respecive.
În această situație, cei de la CJC au solicitat din 2019 acordul respectiv de la ABADL, dar, spun ei, nu au primit răspuns. Din acest motiv, s-au adresat instanței.

Ce spun reprezentanții ABADL

În replică, reprezentanții Administrației Bazinale de Apă Dobrogea Litoral au arătat că asupra terenurilor în cauză deține doar un drept de administrare.
Astfel, conform acestora, potrivit prevederilor art. 300 din OUG nr. 57/2019, A.B.A.D.L. nu are atribuții cu privire la emiterea unui acord de intabulare în sensul solicitat de CJC.
„Prin urmare, singurul în măsură să emită acordul de intabulare a celor 7 (șapte) imobile – construcții «Centre de prevenție, tratament medical primar și puncte de salvamar din zona litorală a județului Constanța» pe terenurile proprietate pubică a statului este proprietarul terenului în cauză, respectiv Statul Român (în raporturile iuridice civile, statul fiind reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice)“, se arată în întâmpinarea depusă la dosarul cauzei și citată pe Jurindex.
Totodată, „cu privire la suprafețele în discuție, s-a menționat faptul că acestea au fost deja cadastrate și intabulate, în Cartea Funciară a imobilelor fiind înscrise următoarele mențiuni: -drept de proprietate înscris în favoarea Statului Român;  -drept de administrate înscris în favoarea Administrația Națională Apele Române- Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral“.
Au mai arătat cei de la ABADL că „reclamanții sunt proprietarii unor construcții provizorii (conform mențiunilor din Avizul de Gospodărire a Apelor nr.54/07.09.2009 și documentația aferentă acestuia), iar potrivit Legii nr.7/1996 republicată, construcțiile provizorii nu se intabulează, se înscriu în evidențele de cadastru și cartea funciară“.
Nu în ultimul rând, reprezentanții ABADL au mai susținut că, în urma adreselor primite de la CJC pentru emiterea acordului în vederea intabulării construcțiilor, s-au efectuat verificări în teren.
„Astfel, s-a constatat că imobilele în cauză depășesc suprafața construită la sol pentru care au primit avizul, în realitate acestea ocupă o suprafață de aproximativ 75 mp (nr., față de 58,65 mp pentru care se înțeleseseră inițial), de asemenea s-a constatat că nu a fost respectată zona de amplasare a acestora (conform planuri anexate unele dintre construcții se regăsesc în mijlocul plajei)“.

Decizia instanței

În urma deliberărilor și după analizarea actelor depuse la dosarul cauzei, judecătorii Tribunalului Constanța au decis să respingă acțiunea promovată de Consiliul Județean Constanța.

În Hotărârea nr. 767/2020 a Tribunalului se arată că „apreciem că în fapt, calea judiciară aleasă de către reclamanți în fața instanței de contencios administrativ este una greșită, întrucât aceste pretenții ar putea fi soluționate pe calea dreptului comun, unde este necesar a fi chemat în judecată însuși proprietarul tabular al imobilelor proprietate publică (Statul Român prin Min. FinanțelorPublice) alături de titularul dreptului real de administrare al acestora pentru obligația de a face, prin care să se clarifice atât situația juridică a terenurilor aferente construcțiilor cât și cea a obiectivelor-construcții“, potrivit www.rolii.ro.
Mai departe, „dat fiind faptul că prin adresa răspuns nr. (...)/08.02.2019, Ministerul Finanțelor Publice învederează reclamanților că nu sunt menționate în concret numerele de identificare MFP la care terenurile respective au fost înregistrate în inventarul centralizat, numai printr-o acțiune civilă de drept comun se poate verifica dacă imobilul construcție pentru care se solicită acordul de întabulare în CF este edificat pe terenul proprietate publică al statului“.
Așa cum am menționat, CJC a atacat deja la Curtea de Apel hotărârea prin care a fost respinsă acțiunea, urmând ca procesul să continue la instanța superioară.

Citește și:

Septembrie, luna proceselor pentru plaje. În joc sunt, în total, aproape 50.000 de metri pătrați

 

Ti-a placut articolul?

Comentarii