Comat Constanța SA are de primit despăgubiri de la o companie de asigurări. Cazul ajunge la Tribunalul Constanța
Comat Constanța SA are de primit despăgubiri de la o companie de asigurări. Cazul ajunge la Tribunalul Constanța
04 Dec, 2025 17:00
ZIUA de Constanta
368
Marime text
368
Marime text

- Pe 1 februarie 2019, Comat Constanța SA a reclamat la Judecătoria Constanța SC Generali România Asigurare Reasigurare SA. În cererea de chemare în judecată a solicitat ca pârâta să-i plătească despăgubiri pentru avariile produse la hala industrială de pe strada Interioară nr. 3 Constanța, ca urmare a fenomenelor atmosferice (vijelie), când s-a desprins parțial învelitoarea acoperișului, cu infiltrații ulterioare care au afectat interiorul (tavan casetat/showroom) și elemente de colectare a apelor pluviale (jgeaburi, burlane)
Firma de asigurări SC Generali România Asigurare Reasigurare SA a făcut apel în procesul în care Comat Constanța SA a obținut în primă instanță despăgubiri pentru avariile produse la hala industrială de pe strada Interioară nr. 3 Constanța, ca urmare a evenimentelor meteo din data de 13 iulie 2018.
Data declarării căii de atac a fost 14 noiembrie 2025, iar apelul a fost înregistrat la Tribunalul Constanța pe 2 decembrie a.c.
Conform datelor de pe Portalul Instanțelor de Judecată, încă nu s-a stabilit data primei înfățișări.

Contextul litigiului
Pe 1 februarie 2019, Comat Constanța SA a reclamat la Judecătoria Constanța SC Generali România Asigurare Reasigurare SA. În cererea de chemare în judecată a solicitat ca pârâta să-i plătească despăgubiri pentru avariile produse la hala industrială de pe strada Interioară nr. 3 Constanța, ca urmare a fenomenelor atmosferice (vijelie), când s-a desprins parțial învelitoarea acoperișului, cu infiltrații ulterioare care au afectat interiorul (tavan casetat/showroom) și elemente de colectare a apelor pluviale (jgeaburi, burlane).
Pe 16 iulie 2018, Comat Constanța SA a notificat compania de asigurări, dar aceasta a refuzat să facă plata prin adresa nr. 63077/13.09.2018, invocând o clauză de excludere din condițiile de asigurare (art. 5 pct. 5.3.3) referitoare la „acoperișuri sprijinite pe stâlpi, deschise pe una sau mai multe laturi, ori închideri incomplete”, apreciind că „deschiderea la baza acoperișului” ar fi influențat producerea evenimentului. Astfel, firma a efectuat reparațiile din fonduri proprii.
Cât a solicitat reclamanta
Inițial, Comat Constanța SA a cerut suma de 37.146 lei cu titlu despăgubiri, precum și dobânda penalizatoare. Ulterior, în temeiul art. 204 C.proc.civ., prin notele din 28.03.2024 a majorat cuantumul obiectului cererii la 58.243 lei (17.883 lei – reparații exterioare învelitoare; 40.360 lei – reparații tavan casetat interior), în acord cu concluziile expertizei judiciare, menținând capătul privind cheltuielile de judecată.
De ce pârâta a refuzat să plătească
„Pârâta a depus întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată. A arătat că deficiențele de proiectare și execuție (în special lipsa saceacului/închiderea streșinii, distanțe mari între punctele de prindere) ar fi determinat desprinderea învelitorii, iar evenimentul nu s-ar încadra în riscurile acoperite, fiind incidentă clauza de excludere menționată. A invocat și lipsa dovezilor privind cuantumul exact al prejudiciului și a cerut administrarea probei cu expertiză tehnică.”
Concluziile Judecătoriei Constanța
„Expertizele judiciare (Buhăniță și ######) confirmă că fenomenul atmosferic a reprezentat cauza directă și imediată a avarierii învelitorii. Au fost identificate elemente tehnice care au favorizat extinderea pagubei (modul de prindere/închidere la streșini, posibilă lipsă a saceacului), dar aceste aspecte nu echivalează cu situația tipizată de clauza de excludere („acoperișuri sprijinite pe stâlpi, deschise pe una sau mai multe laturi sau închideri incomplete”), care vizează construcții deschise ori cu lipsa închiderilor perimetrale/esențiale, nu detalii de execuție ale unei clădiri închise recepționate și asigurate.
Instanța reține, deci, că ne aflăm în prezența riscului asigurat (fenomene atmosferice), iar eventualele deficiențe constructive au avut cel mult rol de cauză concurentă/favorizantă, nefiind de natură să excludă răspunderea asigurătorului în baza poliței.
Pe sarcina probei (art. 249 C.proc.civ.), reclamanta a dovedit atât evenimentul (înscrisuri, constatări în teren, interogatoriul pârâtei), cât și cuantumul pagubei, prin raportul de expertiză judiciară ######, care stabilește valoarea necesară aducerii bunului la starea anterioară: 58.243 lei. Această evaluare este consecventă cu elementele constatate la momentul avariei (antemăsurători, procese-verbale, fotografii) și corespunde prețurilor medii din buletinele de construcții. Instanța preferă această concluzie, fiind ultimul și cel mai complet instrument probator, elaborat cu respectarea obiectivelor dispuse de instanță, pe baze metodologice explicite și cu raportare la cantitățile efectiv avariate.
Apărările pârâtei întemeiate pe clauza de excludere nu pot fi primite. Din datele tehnice rezultă că imobilul era clădire închisă (autorizație, recepție, utilizare ca depozit/showroom), astfel că trimiterea la „acoperișuri sprijinite pe stâlpi, deschise pe una sau mai multe laturi ori închideri incomplete” nu descrie starea construcției asigurate. Chiar dacă detaliile de execuție (prinderi, tratarea streșinii) au putut favoriza desprinderea învelitorii sub acțiunea vântului, cauza determinantă rămâne evenimentul atmosferic; prin urmare, riscul este acoperit, iar asigurătorul este ținut să achite indemnizația.
În speță, dosarul de daună a fost instrumentat în cursul lunii august 2018, iar potrivit condițiilor generale de asigurare depuse la dosar, asigurătorul era obligat să soluționeze cererea de despăgubire într-un termen de 30 de zile de la data depunerii documentației complete. Reclamanta a indicat ca moment de referință data de 30.08.2018, de la care pârâta trebuia să procedeze la plata despăgubirii.
Întrucât prin adresa nr. 63077/13.09.2018 pârâta a refuzat plata indemnizației, aceasta se află de drept în întârziere, iar dobânda legală penalizatoare curge în favoarea reclamantei din data de 30.08.2018 și până la achitarea efectivă a debitului principal.”
MINUTA:
„Solutia pe scurt: Admite acţiunea, astfel cum a fost modificată, formulată de reclamanta ***. în contradictoriu cu pârâta ***. Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 58.243 (cincizeci şi opt de mii două sute patruzeci şi trei) lei cu titlu de despăgubiri în temeiul poliţei de asigurare Multi-Risc IMM nr. ***. Obligă pârâta să plătească reclamantei dobânda legală penalizatoare aferentă sumei de 58.243 lei, calculată de la data de 30.08.2018 şi până la plata efectivă. Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 9.896,49 (nouă mii opt sute nouăzeci şi şase lei şi patruzeci şi nouă de bani) lei cu titlu de cheltuieli de judecată (taxă judiciară de timbru, onorarii de expert şi onorariu avocat). Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Constanţa. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei astăzi, 30.09.2025.
Document: Hotarâre 11123/2025 30.09.2025”
Despre Comat Constanța SA
Conform termene.ro, Comat Constanța SA are sediul social pe strada Interioară nr. 3 din Constanța, are ca obiect de activitate „comerț cu ridicata al metalelor și minereurilor metalice” și anul înființării este 1991.
Asociații Comat Constanța SA sunt Lascu Nicolae – consilier local PSD Constanța, Ciurea Sergiu Constantin, Drăgan Luminița Adina și alți acționari persoane fizice.
Administratorii sunt Ciurea Sergiu Constantin, Ivan Vasile și Lascu Nicolae.
Comat Constanța SA a raportat pentru anul 2024 o pierdere de 621.719 lei, datorii de 35.946 lei și un singur angajat.
Comat Constanța SA a încheiat 1.991 de achiziții directe și 10 licitații.
Despre SC Generali România Asigurare Reasigurare SA
Potrivit termene.ro, compania a fost fondată în anul 2007, are sediul social în București, sectorul 1, iar obiectul de activitate este „activități de asigurări de viață”.
Acționarul majoritar este Generali CEE Holding BV din Olanda, iar minoritari sunt alte persoane juridice.
Administratori apar Beata Petrusova din Slovacia și Ciurel Violeta.
Sursă motivare: ReJust și Portal Just
PRECIZĂRI:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor societății Comat Constanța SA, convocată în ședință
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi


