Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
03:31 22 09 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Ce îi uneşte pe primarul Făgădău, preşedintele CJC, Horia Țuţuianu, şi Direcţia Judeţeană de Informaţii Constanţa a SRI

ro

11 Feb, 2020 00:00 4386 Marime text

Consiliul Judeţean Constanţa, Marius Horia Țuţuianu, preşedinte al CJC, Primăria Constanţa, Decebal Făgădău, primar al Municipiului Constanţa, şi Direcţia Judeţeană de Informaţii Constanţa, prin oficiul juridic UM 0198 Bucureşti. Aparent, entităţi ce nu au nici în clin, nici în mânecă una cu alta. Și totuşi, îi reuneşte un dosar, unul civil, constituit mai întâi la nivelul Tribunalului Constanţa şi, ulterior, pe rolul Curţii de Apel.


Procesul priveşte comunicarea unor informaţii de interes public, iar toate cele cinci entităţi enumerate la începutul articolului au calitatea de pârâţi. Foarte interesant este faptul că, pe parcursul judecării cauzei, a ieşit la iveală că avocaţii care ar fi întocmit cererea de chemare în judecată, în numele reclamantului din proces, susţin că, de fapt, plângerea nu ar fi fost redactată de ei şi că semnăturile le-ar fi fost falsificate. De asemenea interesant este faptul că procesul priveşte în fond o cerere privind comunicarea unor informaţii de către Primăria Constanţa şi Consiliul Judeţean, iar respectivele informaţii solicitate fac referire la: harta de zgomot a Constanţei, planul de acţiune pentru traficul ce afectează zgomotul, dar şi „numărul de înregistrare al protocolului de colaborare încheiat cu Serviciul Român de Informaţii, în baza căruia au desfăşurat activităţi de represiune paralegală şi au permis afectarea echilibrului stării de sănătate a populaţiei, precum şi numele membrilor semnatari“.
 

Procesul, deschis (aparent) de un judecător


Povestea procesului stă în felul următor: la data de 13 august 2018, pe rolul Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Constanţa a fost înregistrat dosarul în care CJC, Marius Horia Țuţuianu - preşedintele CJC, Primăria Constanţa, Decebal Făgădău – primar al municipiului Constanţa şi Direcţia Judeţeană de Informaţii Constanţa prin Oficiul Juridic UM 0198 Bucureşti au calitatea de pârâţi. Procesul fusese deschis (cel puţin, aparent) de V.G., judecător al Curţii de Apel din Cluj, al cărui sediu procesual ales în procesul de la Constanţa era la o importantă firmă de avocatură din Cluj.


Conform cererii de chemare în judecată ce ar fi fost întocmită de avocaţii clujeni la solicitarea clientului lor, CJC, preşedintele CJC, Primăria Constanţa, primarul şi SRI Constanţa erau daţi în judecată pentru comunicarea unor informaţii de interes public, în baza Legii 544/2001. În hotărârea instanţei de fond, ce se regăseşte arhivată în sistemul electronic al jurisprudenţei naţionale www.rolii.ro, se arată că documentul ce a deschis procesul făcea referire la faptul că demersul în instanţă a fost iniţiat după ce solicitarea adresată instituţiilor la data de 29 iunie 2018 rămăsese fără răspuns.


De asemenea, potrivit sursei citate, prin cererea din 29 iunie 2018 fuseseră solicitate următoarele informaţii: harta de zgomot a municipiului Constanţa, planul de acţiune pentru traficul ce afectează zgomotul din municipiul Constanţa, „numărul de înregistrare al protocolului de colaborare încheiat cu Serviciul Român de Informaţii, în baza căruia au desfăşurat activităţi de represiune paraleglă şi au permis afectarea echilibrului stării de sănătate a populaţiei, precum şi numele membrilor semnatari“.


De la înregistrarea pe rolul Tribunalului Constanţa, dosarul a primit ca prim termen de judecată data de 11 octombrie 2018, după vacanţa judecătorească.

 

Excepţii invocate


Până la prima înfăţişare, Consiliul Judeţean Constanţa şi preşedintele Marius Horia Țuţuianu au trimis întâmpinare la dosar, prin care au invocat excepţia inadmisibilităţii acţiunii. Mai exact, aceştia au invocat excepţia motivată de împrejurarea că, din verificările efectuate, nu s-a regăsit cererea iniţială pe care s-a bazat procesul, adică cea din 29 iunie 2018. Totodată, aceştia au invocat şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive.


La rândul său, Primăria Constanţa şi primarul municipiului au formulat şi ei întâmpinare, invocând, de asemenea, excepţia inadmisibilităţii acţiunii, ca urmare a lipsei cererii iniţiale (din 29 iunie 2018). Totodată, au invocat excepţia nulităţii cererii şi excepţia lipsei de interes şi au cerut să li se acorde cheltuielile de judecată.


Interesant este faptul că, la data de 12 septembrie 2018, societatea de avocaţi din Cluj care, teoretic, îl reprezenta pe reclamant, a depus la dosar o adresă prin care a adus la cunoştinţa instanţei că plângerea nu fusese formulată de societatea de avocatură. De asemenea, avocaţii au susţinut că nu au un contract încheiat cu reclamantul din proces şi că nu au formulat în numele acestuia niciun demers juridic. „Mai arată că, raportat la conţinutul plângerilor înregistrate în alte dosare, comunicate de către pârâte, a constatat că există mai multe elemente care au fost falsificate, respectiv semnătura avocatului, parafa societăţii, elementele grafice care figurează în antetul şi în subsolul paginilor“, potrivit documentului indexat pe Portalul Jurisprudenţei Naţionale.
 

Judecătorul nu îşi însuşeşte plângerea


Dată fiind poziţia exprimată de casa de avocatură, instanţa constănţeană a decis contactarea judecătorului clujean care figura ca reclamant în proces. La data de 19 septembrie 2018, judecătorul a transmis că nu îşi însuşeşte cererea de chemare în judecată, căci acţiunea a fost promovată de o altă persoană. De asemenea, magistratul a mai precizat că aceeaşi acţiune a fost formulată la toate tribunalele din ţară, de unde primeşte diverse notificări.


Nu în ultimul rând, şi SRI Constanţa şi-a exprimat poziţia legat de acest proces: astfel, pe 20 septembrie 2018, SRI – Direcţia Judeţeană de Informaţii Constanţa a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii acţiunii, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, iar pe fond a cerut respingerea cererii ca neîntemeiată.


Date fiind toate aceste puncte de vedere, dar mai ales cea a judecătorului în numele căruia fusese transmisă instanţei plângerea care a deschis întregul proces, la data primei înfăţişări, Tribunalul Constanţa a admis excepţia nulităţii cererii de chemare în judecată şi procesul s-ar fi încheiat aici.


Totuşi, lucrurile nu s-au încheiat aici întrucât reprezentanţii Primăriei Constanţa au formulat recurs împotriva acestei hotărâri. Aşa se face că dosarul a ajuns şi pe rolul Curţii de Apel Constanţa, abia în luna martie 2019 cazul fiind închis definitiv, prin respingerea recursului declarat de Primărie.


Citeşte şi:

Revolta angajaţilor!:
13 contra SRI! Tribunalul Constanţa s-a pronunţat


 

Ti-a placut articolul?

Comentarii