Miza suspendării reorganizării CT Bus SA se mută la Curtea de Apel Constanța. De ce au pierdut sindicatele pe fond (MOTIVARE)

 

 
La aproape o lună după soluționarea de pe fond, procesul privind suspendarea executării HCL nr. 478/10.12.2025 a fost înregistrat în recurs, pe rolul Curții de Apel Constanța.
 
Prin hotărârea antemenționată, Consiliul Local al municipiului Constanța a aprobat modificarea organigramei, a statului de funcții și a Regulamentului de organizare și funcționare al CT BUS SA.
 
Părțile care au făcut recurs sunt Sindicatul Liber Transport în Comun Constanța și Sindicatul Profesional al Transportatorilor și Activităților Conexe în Constanța, învinse pe fond de pârâtul Consiliul Local Constanța.
 
Curtea de Apel Constanța urmează să fixeze un termen de judecată pentru soluționarea căii de atac.


 

Hotărârea CL, adoptată cu majoritate
 
HCL nr. 478/2025 a fost inițiată de primarul Vergil Chițac și a fost aprobată în ședința Consiliului Local cu 14 voturi „pentru”, 7 voturi „împotrivă” și 6 abțineri, după ce a primit avize favorabile din partea comisiilor de specialitate nr. 1, 3 și 5.

 
Proiectul vizează reorganizarea CT BUS SA, inclusiv reducerea numărului de posturi, într-un context financiar dificil pentru operatorul de transport public.
 

Directorul CT BUS, Fănel Popa, a susținut că problema majoră nu este doar personalul, ci lipsa investițiilor:

„Controlul nu este eficient. Controlorii fac doar prevenție. Avem nevoie de soluții reale și de investiții. Am discutat constant cu sindicatul, dar soluțiile trebuie asumate.”
 

Primarul Vergil Chițac a apărat hotărârea, invocând necesitatea reducerii cheltuielilor:
 
„Tot ce nu se încasează din bilete trebuie acoperit de Primărie. Cel mai supărat pe acest lucru sunt eu. Nu eu am propus această organigramă, există un audit tehnico-economic care recomandă revizuirea statului de funcții.”
 

Procesul de la Tribunal
 
Cele două sindicate au dat în judecată Consiliul Local Constanța pentru suspendarea HCL-ului respectiv, cazul fiind preluat de Tribunalul Constanța.
 
La termenul din 20 martie a.c., instanța a respins cererea, motivând că reclamantele nu dețin calitate procesuală activă.
 
MINUTA:

 
Ce le nemulțumește pe reclamante
 
Conform motivării judecătorești, sindicatele au învederat că hotărârea de Consiliu Local produce un efect real și imediat de creare a cadrului executoriu pentru desființarea umor posturi ocupate și pentru încetarea unor contracte individuale de muncă pentru motive care nu țin de persoana salariaților, declanșând proceduri de disponibilizare, preavize și decizii individuale de concediere întemeiate pe reorganizare.
 
„De asemenea, au menționat că datele de personal comunicate în documentația care însoțește hotărârea arată că societatea funcționează cu 755 de posturi, dintre care 705 ocupate și 50 vacante, fiind menționat un număr de 703 contracte individuale de muncă și 2 contracte de mandat, iar tocmai în contextul existenței unui număr relevant de posturi vacante, adoptarea unei măsuri care își produce efectul prin reducerea posturilor ocupate ridică problema proporționalității, a alternativelor reale și a respectării obligațiilor legale și contractuale de dialog social înainte ca o autoritate publică să valideze o reorganizare cu impact social direct.”
 
Reclamantele au mai adus în discuție faptul că punerea în executare a HCL nr. 478/10.12.2025 va duce la escaladarea tensiunilor într-un serviciu public esențial, cu impact asupra cetățenilor municipiului.
 
Totodată, sindicatele mai reclamă faptul că nu au beneficiat de un cadru real de participare și exprimare a punctului de vedere înainte ca măsura să fie avansată și validată în circuitul decizional, fiind astfel eludat exact scopul normei, acela de a preveni adoptarea unor măsuri cu impact social major fără consultare.
 
Pârâtul a invocat excepția lipsei calității procesual active
 
În întâmpinare, Consiliul Local Constanța a cerut respingerea acțiunii, pe motiv că reclamantele nu au dovedit existența unei vătămări proprii, directe și actuale în patrimoniul lor juridic și nici existența unei legături între actul administrativ contestat și scopul ori obiectivele prevăzute în statutele lor.
 
„Pârâtul a arătat că sindicatele au formulat acțiunea exclusiv în numele membrilor lor, fără a justifica un interes legitim privat propriu, condiție necesară pentru promovarea unei acțiuni în contencios administrativ. Totodată, a susținut că simplele afirmații privind apărarea intereselor membrilor sau invocarea generică a interesului public nu au fost suficiente pentru a fundamenta calitatea procesuală activă. De asemenea, a arătat că reclamanții nu au identificat concret membrii pretins vătămați și nici drepturile acestora afectate de actul contestat”, se mai aduce în argumentare.
 
Ce spune despre pretinsa lipsă de consultare
 
„În ceea ce privește pretinsa lipsă a consultării sindicatului, acesta a arătat că legislația privind dialogul social a instituit doar obligația de informare și consultare, nu și un drept de veto al organizațiilor sindicale asupra deciziilor de reorganizare. De asemenea, a susținut că simpla nemulțumire a sindicatului față de oportunitatea reorganizării nu a constituit un motiv de nelegalitate și nu a putut justifica suspendarea actului administrativ.
 
În ceea ce privește critica privind lipsa de fundamentare a reorganizării, pârâtul a susținut că aceasta a vizat oportunitatea măsurii, iar nu legalitatea sa.
 
De asemenea, pârâtul a susținut că afirmațiile privind o posibilă perturbare a activității societății sau a serviciului public nu au fost susținute prin probe concrete și nu au demonstrat existența unei pagube iminente. Acesta a arătat că reorganizarea a avut ca scop eficientizarea activității și că eventualele consecințe negative nu pot fi prezumate.”
 
Cum au ajuns reclamantele să piardă procesul
 
Tribunalul Constanța a constatat că reclamanții – organizații sindicale – nu au invocat, de fapt, vătămarea drepturilor sau intetreselor legitime proprii, ci vătămarea drepturilor membrilor de sindicat, însă, chiar și în acest condiții, acțiunea a fost formulată în nume propriu, nu în numele unor membri de sindicat.
 
„Întrucât în cauză reclamanții nu au invocat în realitate, în susținerea cererii de suspendare, lezarea unui interes legitim privat propriu sau existența unei pagube iminente în dauna acestora, ci doar vătămarea drepturilor și intereselor legitime ale membrilor de sindicat, fără însă a formula acțiunea în numele acestora, în baza unei împuterniciri date în condițiile art. 28 din legea nr. 367/2022, instanța va admite excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților și va respinge cererea de chemare în judecată în consecință.”
 
 Sursă motivare: ReJust și Portal Just
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:
Sindicatele din transportul public contestă în instanță reorganizarea CT BUS. HCL privind noua organigramă, atacată la Tribunalul Constanța